Ce n-a reuşit criza mondială rezolvă Parlamentul

Un val de revendicări salariale a lovit ieri România după ce deputaţii au votat mărirea salariilor pentru profesori. Satisfacerea acestora ne-ar costa 5,6 miliarde euro şi o criză economică.

Aprobarea în Parlament a măririi salariilor profesorilor a atras revendicări similare din partea tuturor bugetarilor, dar şi a studenţilor. Cedarea la şantaj ne-ar costa 5,6 miliarde de euro şi ar putea crea o severă criză financiară.

Deşi sursele de finanţare sunt nesigure, 254 de deputaţi din tot atâţia prezenţi au spus „da“ ieri legii prin care salariile cadrelor didactice se majorează cu peste 50%, începând de la 1 octombrie a.c. Ieri, înaintea votului final, PSD a propus vot prin apel nominal, ştiind că nimeni nu va avea curajul, înainte de alegeri, să voteze „NU“. Votul favorabil a fost dat în unanimitate.

După anunţarea rezultatului, grupurile parlamentare s-au felicitat reciproc pentru adoptarea acestei legi. Peste cinci zile, legea va fi trimisă spre promulgare la preşedintele Băsescu, care o poate trimite Parlamentului înapoi spre reexaminare sau o poate supune analizei de constituţionalitate printr-un atac la CCR.

Ca reacţie la votul din Parlament, sindicaliştii din sectoarele bugetare avertizează că vor bloca activitatea administraţiei publice timp de două luni dacă nu primesc şi ei o majorare similară celei obţinute ieri de profesori. Bugetarii de la mediu, finanţe, muncă, vamă, precum şi cei angajaţi în primării, Consilii Judeţene şi prefecturi au anunţat, ieri, că pregătesc proteste din luna octombrie dacă nu li se vor mări şi lor salariile cu 50%. Programul acţiunilor de protest va fi stabilit vineri, la Consiliul Unional al Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetarilor SED LEX. Liderul sindical Vasile Marica spune că a transmis Guvernului cerinţa lor şi că, dacă nu vor obţine această majorare printr-o nouă lege, „va fi afectat timp de două luni tot ce înseamnă administraţie publică, şi sperăm că şi sistemul sanitar, pentru că şi personalul medical e nemulţumit“.

Imediat au reacţionat şi studenţii, care cer mărirea burselor până la nivelul salariului minim pe economie. Sub sloganul „Vrem să învăţăm mai bine, deci vrem burse şi cămine!“, aproximativ 60 de studenţi de la două uniuni studenţeşti s-au aşezat pe scaune
în faţa ministerului şi au citit dintr-un ghid privind calitatea
învăţământului superior editat de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii. Astfel, ei şi-au început seria de pichetări „spontane“ pe care le vor organiza până în momentul în care li se rezolvă revendicările. „Vrem ca bursa să ne ajungă pentru a trăi decent. Ar trebui să fie cel puţin cât salariul minim pe economie“, spune Gabriel Petrea, preşedintele Uniunii Naţionale a Studenţilor din România.

Măsurile cu impact social, inclusiv privind salarizarea bugetarilor, „ar trebui amânate, pentru ca viitorul guvern să şi le asume, evitând astfel repetarea situaţiilor din anii electorali precedenţi, când legile cu tentă electorală nu au mai fost aplicate de noile guverne“, a declarat, ieri, ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian. Pe de altă parte, el consideră că rezolvarea problemei salarizării bugetare trebuie tratată unitar şi nu pe categorii, întrucât lasă loc la frustrări din partea celor care se consideră nedreptăţiţi. „Am primit chiar aseară semnale de la medici
şi asistenţi, care consideră că sunt o categorie mai defavorizată decât cei din învăţământ. Am mai avut interpelări pentru a discuta situaţia poliţiştilor.

Toate aceste probleme trebuie tratate unitar şi cel mai bine este să fie asumate de noul
legislativ şi executiv“, a precizat Vosganian. Aplicarea noii iniţiative legislative, care creşte cu 50% salariile din învăţământ, ar consuma cât suma alocată investiţiilor în educaţie. Practic, toţi banii alocaţi pentru investiţii ar intra în buzunarul profesorilor, a conchis Vosganian.

Atac de 5,6 miliarde de euro la vistierie

Potrivit unor surse guvernamentale, cheltuiala cu majorarea salariilor bugetarilor ar costa
anul viitor circa 4% din PIB, adică 5,6 miliarde de euro. Astfel, cheltuielile totale ale statului cu salariile din sectorul bugetar s-ar duce la nu mai puţin de 10% din PIB, adică peste 14 miliarde de euro. Dacă se mai adaugă aici şi dublarea burselor studenţilor, am mai adăuga peste jumătate de miliard de euro (două miliarde de lei).