Neutralitatea internetului loveşte România

Uniunea Europeană urmează să decidă care va fi soarta conceptului de egalizare a transferului de date pe internet.

Parlamentul European va vota marţi, 2 septembrie, amendamentele Comisiei referitoare la proiectul care ar putea schimba modul clasic de utilizare a internetului. România, care bate doar Bulgaria la capitolul conexiunii la internet, ar urma să plătească sume importante pentru costurile de introducere a „neutralităţii internetului“.

Din 2010, furnizorii ar putea uita concurenţa

Practic, neutralitatea internetului urmăreşte obligarea furnizorilor de a asigura acelaşi nivel de viteză şi de calitate, la acelaşi preţ, a transferului de date, către toţi utilizatorii lor, însă fără să ţină cont de conţinutul site-urilor pe care aceştia navighează.

Conceptul ar urma să-i împiedice pe unii furnizori de a mai face distincţia între nevoile doctorilor, spre exemplu, de a utiliza internetul în cadrul „telemedicinei“ (consultaţii sau operaţii, în timp real) şi nevoile adolescenţilor de a descărca muzică şi filme. Limitele de capacitate a internetului vor face însă ca neutralitatea sa să ofere posibilitatea unui adolescent, spre exemplu, care doreşte să descarce filme de pe un site de profil, să încetinească viteza de conexiune a celorlalţi utilizatori, inclusiv a doctorilor.

Bruxelles doreşte E-accesibilitate şi neutralitate

Conceptul de „neutralitate a internetului“ pare a fi ultima găselniţă a Comisiei Europene şi a Comisiei pentru Piaţa Internă a Parlamentului European în materie de comunicare virtuală, având drept finalitate egalizarea tuturor transferurilor de date on-line din UE. Chiar dacă numai 16% dintre români folosesc poşta electronică pentru a comunica, mai puţin de un român din 12 este abonat la serviciile
de internet de mare
viteză.

De asemenea, doar 1% din populaţia ţării noastre foloseşte internetul pentru servicii bancare, astfel că votul Parlamentului European ne va alinia la restul ţărilor din Uniune, unde 44% dintre cetăţeni folosesc e-mailul ca mijloc de comunicare, iar 20% dintre aceştia efectuează operaţiuni bancare cu ajutorul internetului. Populaţia ţării noastre ar urma să suporte costurile implementării acestui concept, la fel ca restul cetăţenilor europeni, care se folosesc de conexiunile de mare viteză ca de apa caldă.

„E o prostie să avem toţi aceeaşi lărgime de bandă!“

Comisia Europeană a înaintat proiectul legislativ pentru telecomunicaţii către Parlamentul European şi Consiliul de Miniştri pentru Transport, Telecomunicaţii şi Energie, în noiembrie 2007, iar legislaţia propusă pentru piaţa telecomunicaţiilor din UE, inclusiv pentru serviciile de internet, ar urma să fie implementată de statele membre ale Uniunii din 2010.

Discuţiile informale dintre reprezentanţ ii permanenţi de la Bruxelles arată însă că, în acest moment, majoritatea miniştrilor şi a membrilor Parlamentului European nu par să fie conştienţi de prevederile negative ale conceptului de neutralitate, pentru mulţi dintre ei termenul fiind încă necunoscut. Varujan Pambuccian, reprezentantul Uniunii Armenilor din România în parlament şi conducătorul Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii din Camera
Deputaţilor, spune că, aşa cum arată conceptul „neutralităţii internetului“ în momentul de faţă, este „o aberaţie“.

„Este încă un pas spre construirea socialismului biruitor în Europa, dar sper ca Parlamentul să aibă înţelepciunea de a vota aşa ceva. Acest concept îi pune pe furnizori într-o situaţie neconcurenţială, deoarece concurenţa vine din servicii şi capacitatea de cumpărare a acestora. E ca şi cum producătorii de brânză ar fi obligaţi să facă toţi brânza la fel. E o prostie să avem toţi aceeaşi lărgime de bandă!“, a comentat Varujan Pambuccian.