Nouă rectificare bugetară: curs de 4,2, scădere economică de 8,5%

Calculele statului indică un leu ceva mai puternic
şi o descreştere economică în ton cu previziunile FMI.

Parametrii macroeconomici luaţi în calcul la a doua rectificare bugetară din acest an prevăd o contracţie economică de 8,5% şi un curs mediu de 4,20 ei/euro, a declarat miercuri pentru NewsIn secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Gheorghe Gherghina. "Mergem pe un curs de 4,2 lei/euro, însă nu l-am folosit prea mult, şi pe o contracţie economică de 8,5%", a spus Gherghina. După prima rectificare din primăvară, cursul luat în calucul a fost de 4,3 lei pentru un euro. În primele şapte luni ale acestui an, cursul mediu a fost de 4,2275 lei/euro.

Până la sfârşitul acestei luni, Executivul va opera o nouă rectificare bugetară, pentru a se menţine în limitele de deficit convenite cu FMI, după prima evaluare a acordului de împrumut.


Bugetul va câştiga din reducerea cheltuielilor pentru bunuri
si servicii - 2,4 miliarde lei, concediu fara plata - 1,5 miliarde lei, inlocuirea orelor suplimentare cu libere si renuntarea la prime - 0,5 miliarde lei, impozitul minim - 0,3 miliarde lei. Pe de altă parte, vor fi făcute şi cheltuieli suplimentare, la fondul de somaj cu 864 milioane de lei, la bugetul de pensii cu 500 de milioane de lei, şi la infrastructură, 500 de milioane de lei.

Banii in plus
se vor duce pe infrastructura/transport, mai exact 500 de milioane lei. compania
CFR Calatori va primi de la buget 364 de milioane de lei pentru a-si plati din datorii, in special cele acumulate catre Electrica. Si primariile care au probleme vor avea parte de o suplimentare, pe de o parte, pentru a-ai achita restantele (120 de milioane de lei), dar si pentru investitii in infrastructura - 400 milioane de lei.

FMI anunţase, la finalul misiunii de evaluare
de la începutul lui august, că se aşteaptă la o contracţie a economiei româneşti cu 8-8,5% în acest an, faţă de 4,1% cât lua în calcul în primăvara acestui an. Fondul a acceptat un deficit bugetar de 7,3% din PIB, mult peste ţinta iniţială de 4,6%, dar mai puţin de 8%, cât ar fi dorit autorităţile de la Bucureşti.