Surprizele din Cupa României sunt menţionate într-un articol şi pe site-ul UEFA: pentru prima dată în 14 ani niciun club din Bucureşti nu va fi prezent în semifinalele Cupei României în urma rezultatelor neaşteptate din această săptămână, informează site-ul uefa.com.
Ultima dată
când o echipă din provincie a mai câştigat Cupa a fost Gloria Bistriţa în sezonul 1993-1994.
Site-ul UEFA mai scrie că favoritele la câştigarea trofeului, campioana en-titre Dinamo şi deţinătoarea Cupei de anul trecut, Rapid, au fost eliminate săptămâna trecută de nişte necunoscute, cu acelaşi scor 1-0: Dinamo de către Dacia Mioveni, iar Rapid de către Unirea Urzicei, care eliminase în optimi altă favorită, Steaua.
Semifinalistele de anul acesta sunt: Dacia Mioverni, Unirea Urziceni, Gloria Buzău şi liderul Ligii I, CFR Cluj, echipe care nu au mai câştigat niciodată acest trofeu.
luni, 23 martie 2009
Joppy, pregateste-te!
Americanul William Joppy, care va boxa, in aceasta noapte, la Montreal, contra campionului mondial la categoria supermijlocie, versiunea IBF, românul Lucian Bute, i-a sugerat pugilistului galatean sa se apuce de hochei pe gheata, pentru ca in Canada acesta este sportul in care se obtin performante, nu boxul profesionist. "Am venit aici sa demonstrez ca acest baiat nu e de nivelul meu. Va voi arata, voua, canadienilor, ca il voi scoate pe român din ring si va asigur ca nu va dura 12 reprize. Bute e o vedeta la Montreal, dar Canada nu este cunoscuta pentru box. Canada e cunoscuta pentru hochei pe gheata, asa ca dupa meci ii fac cadou
o pereche de patine lui Bute, pentru a merge la patinoar. In schimb eu am crescut cu cei mai buni pugilisti din Philadelphia si New York, vin dintr-un loc unde se produc boxeri pe nada rulanta, asa cum albinele fac miere", a declarat Joppy, in virsta de 37 de ani, la conferinta de presa dinaintea meciului.
Antrenorul Larouche: "O sa crezi ca te loveste si arbitrul!"
Antrenorul lui Bute, Stephan Larouche, i-a replicat americanului, in limba engleza, pentru a fi sigur ca intelege: "Nu esti primul american care vine aici si vorbeste asa. In ring, vei avea impresia ca Bute nu are doua sau trei, ci patru brate. Atunci vei fi asa de buimac incit te vei intreba daca nu cumva te-a lovit si arbitrul, pentru ca nu vei mai sti de unde vin loviturile. Ultimul pugilist care a spus despre canadieni ca nu stiu sa boxeze a fost Vinny Pazienza, iar Eric Lucas i-a dat o lectie de box. In timp ce el vorbea, noi ne antrenam, in timp ce el mergea, noi alergam, iar in timp ce el se batea, noi cistigam. Asta vei pati si tu!".
Bute: "Cei mai buni boxeri nu au gura mare"
Lucian Bute (21-0-0, 17 KO) nu a intrat in jocul declaratiilor lui Joppy (39-4-1, 30 KO): "Mie imi place sa vorbesc in ring, nu la conferinta de presa. In ring trebuie sa arati ce stii sa faci. Pugilistii care vorbesc, nu ma intimideaza. Cei mai buni boxeri nu au gura mare", a spus Bute.
o pereche de patine lui Bute, pentru a merge la patinoar. In schimb eu am crescut cu cei mai buni pugilisti din Philadelphia si New York, vin dintr-un loc unde se produc boxeri pe nada rulanta, asa cum albinele fac miere", a declarat Joppy, in virsta de 37 de ani, la conferinta de presa dinaintea meciului.
Antrenorul Larouche: "O sa crezi ca te loveste si arbitrul!"
Antrenorul lui Bute, Stephan Larouche, i-a replicat americanului, in limba engleza, pentru a fi sigur ca intelege: "Nu esti primul american care vine aici si vorbeste asa. In ring, vei avea impresia ca Bute nu are doua sau trei, ci patru brate. Atunci vei fi asa de buimac incit te vei intreba daca nu cumva te-a lovit si arbitrul, pentru ca nu vei mai sti de unde vin loviturile. Ultimul pugilist care a spus despre canadieni ca nu stiu sa boxeze a fost Vinny Pazienza, iar Eric Lucas i-a dat o lectie de box. In timp ce el vorbea, noi ne antrenam, in timp ce el mergea, noi alergam, iar in timp ce el se batea, noi cistigam. Asta vei pati si tu!".
Bute: "Cei mai buni boxeri nu au gura mare"
Lucian Bute (21-0-0, 17 KO) nu a intrat in jocul declaratiilor lui Joppy (39-4-1, 30 KO): "Mie imi place sa vorbesc in ring, nu la conferinta de presa. In ring trebuie sa arati ce stii sa faci. Pugilistii care vorbesc, nu ma intimideaza. Cei mai buni boxeri nu au gura mare", a spus Bute.
Fotbal mut: Rezervele CFR-ului au eliminat Braşovul din Cupă
Partida dintre CFR Cluj şi FC Braşov nu s-a ridicat câtuşi de puţin la statutul de meci„vedetă” al sferturilor de finală din Cupa României. Cu o garnitură în care şi-au făcut loc mai multe rezerve, liderul la zi din Liga I şi-a răpus omologul din eşalonul secund, scor 1-0 după prelungiri, dar meciul a fost unul plictisitor, în care ocaziile s-au putut număra pe degetele unei singure mâini.
CFR-ul a avut iniţiativa în prima repriză. În minutul opt, Ruiz a avut o primă oportunitate de a marca, dar şutul feroviarului a trecut mult peste. Braşovenii au trecut şi ei pe lângă deschiderea scorului în minutul 21, când „trasorul” lui Adriano de la peste 30 de metri a ocolit transversala ceferistă. Trupa lui Răzvan Lucescu şi-a încercat din nou norocul la poarta clujenilor în minutul 29, dar şutul ex-rapidistului Robert Ilyes a fost prins fără probleme de Hirschfeld. Ultimul sfert de oră al primului mitan a aparţinut în totalitate prim-divizionarei din Gruia, însă nici Manuel Jose şi nici Ruiz nu au reuşit să dezgheţe tabela de marcaj.
Actul secund a semănat mult cu primul cu observaţia că cele două combatante au făcut schimb de roluri. FC Braşov a fost mai prezentă în joc, ratând ocazii destul de bune prin Hatnagy, Ilyes, Adriano şi Fabinho. Adriano a fost din nou aproape de a marca în minutul 65 dar, după ce a primit o pasă senzaţională, cu călcâiul, de la Măldărăşanu, a şutat defectuos. Tot la poarta clujeană s-a consemnat şi ultima ocazie a primelor 90 de minute dar, cum nici golgeterul Hadnagy nu l-a putut învinge pe Hirschfeld, meciul avea să intre în prelungiri.
Soarta partidei avea să fie stabilită în chiar minutul doi din prima repriză a prelungirilor. Primul şi singurul gol al partidei a fost reuşit de Diego Ruiz, argentinianul marcând plasat, la colţul lung, după ce a fost ideal deschis de lusitanul Semedo. „Stegarii” au încercat marea cu degetul pe final, însă insistenţa lor a fost zadarnică, CFR-ul fiind echipa care a obţinut mult dorita calificare în semifinale. Pentru băieţii lui Ioan Andone urmează însă adevăratul examen de maturitate, duminică, în Ghencea.
CFR CLUJ: Hirschfeld - Panin, Cadu, Sandberg, Fredy - Peralta, Minteuan (Dani ’83), M. Jose (Trică ‘76), Culio - Dubarbier (Semedo ‘62), D. Ruiz. Antrenor: Ioan Andone.
FC BRAŞOV: E. Nae - Constantinescu, Abrudan B. Niculae, Cr. Ionescu - Roman (M. Cristescu ‘77), Măldărăşanu, Adriano (Sburlea ’95), Ilyes, Senin (Fabinho ‘59) - Hadnagy. Antrenor: Răzvan Lucescu.
CFR-ul a avut iniţiativa în prima repriză. În minutul opt, Ruiz a avut o primă oportunitate de a marca, dar şutul feroviarului a trecut mult peste. Braşovenii au trecut şi ei pe lângă deschiderea scorului în minutul 21, când „trasorul” lui Adriano de la peste 30 de metri a ocolit transversala ceferistă. Trupa lui Răzvan Lucescu şi-a încercat din nou norocul la poarta clujenilor în minutul 29, dar şutul ex-rapidistului Robert Ilyes a fost prins fără probleme de Hirschfeld. Ultimul sfert de oră al primului mitan a aparţinut în totalitate prim-divizionarei din Gruia, însă nici Manuel Jose şi nici Ruiz nu au reuşit să dezgheţe tabela de marcaj.
Actul secund a semănat mult cu primul cu observaţia că cele două combatante au făcut schimb de roluri. FC Braşov a fost mai prezentă în joc, ratând ocazii destul de bune prin Hatnagy, Ilyes, Adriano şi Fabinho. Adriano a fost din nou aproape de a marca în minutul 65 dar, după ce a primit o pasă senzaţională, cu călcâiul, de la Măldărăşanu, a şutat defectuos. Tot la poarta clujeană s-a consemnat şi ultima ocazie a primelor 90 de minute dar, cum nici golgeterul Hadnagy nu l-a putut învinge pe Hirschfeld, meciul avea să intre în prelungiri.
Soarta partidei avea să fie stabilită în chiar minutul doi din prima repriză a prelungirilor. Primul şi singurul gol al partidei a fost reuşit de Diego Ruiz, argentinianul marcând plasat, la colţul lung, după ce a fost ideal deschis de lusitanul Semedo. „Stegarii” au încercat marea cu degetul pe final, însă insistenţa lor a fost zadarnică, CFR-ul fiind echipa care a obţinut mult dorita calificare în semifinale. Pentru băieţii lui Ioan Andone urmează însă adevăratul examen de maturitate, duminică, în Ghencea.
CFR CLUJ: Hirschfeld - Panin, Cadu, Sandberg, Fredy - Peralta, Minteuan (Dani ’83), M. Jose (Trică ‘76), Culio - Dubarbier (Semedo ‘62), D. Ruiz. Antrenor: Ioan Andone.
FC BRAŞOV: E. Nae - Constantinescu, Abrudan B. Niculae, Cr. Ionescu - Roman (M. Cristescu ‘77), Măldărăşanu, Adriano (Sburlea ’95), Ilyes, Senin (Fabinho ‘59) - Hadnagy. Antrenor: Răzvan Lucescu.
Victor Rebengiuc - un artist care ne-a marcat biografiile
De ce trag clopotele Mitică?, Balanţa, Pădurea spânzuraţilor sau O scrisoare pierdută sunt doar câteva filme (teatru filmat în cazul ultimului titlu) foarte cunoscute publicului din România. Fiecare din ele îl are ca protagonist pe Victor Rebengiuc. „Este, în primul rând, un artist care ne-a marcat biografiile, un om din cariera căruia un specialist poate reconstitui o întreagă istorie a teatrului şi a filmului românesc“, declara Eugenia Vodă la lansarea unui volum dedicat actorului român.
Alături de un amplu interviu, volumul „Victor Rebegiuc – omul şi actorul“ conţine opinii a peste 80 de artişti şi oameni simpli despre cariera unuia dintre cei mai cunoscuţi actori români. Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Cătălina Buzoianu, Alexandru Dabija, Yuriy Kordonskiy, Horaţiu Mălăele, Marcel Iureş, Adrian Pintea sunt doar câţiva dintre oamenii care vorbesc despre Rebengiuc în această carte. Volumul publicat în 2008 este, în fapt, o reeditare a cărţii apărute în urmă cu 5 ani, când actorul împlinea 70 de ani. În recenta ediţie, publicată cu câteva zile înainte ca actorul să împlinească 75 de ani, autoarelele, Mihaela Michailov şi Simona Chiţan, au inclus şi date
despre activitatea din ultimii cinci ani a actorului, precum şi noi texte despre acesta. Printre semnatarii noilor articole se numără Andrei Pleşu, H.R. Patapievici, Dan Puric şi Dan C. Mihăilescu.
„Mă simt copleşit şi-mi vine greu să fac faţă asaltului laudativ. Mă bucură lucrurile bune care sunt spuse despre mine şi mă bucură şi lucrurile rele“, a spus Victor Rebengiuc. El susţine că doreşte să joace şi în momentul în care teatrul românesc se va normaliza şi avântul nou va sparge „zidul vechi care s-a creat timp de 50 de ani.“
Directorul editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu, a ţinut să aducă aminte celor prezenţi la lansare de un moment celebru în istoria postdecembristă a României, cel în care Victor Rebegiuc a oferit un sul de hârtie igienică politicienilor români. Din păcate, susţine Liiceanu, gestul său nu a avut niciun efect. Mai mult, unul din cei cărora le era oferit acest sul, Adrian Păunescu, a început să apară la acelaşi post de televiziune la care şi Liiceanu „a făcut greşeala să apară“. (R.B.)
Alături de un amplu interviu, volumul „Victor Rebegiuc – omul şi actorul“ conţine opinii a peste 80 de artişti şi oameni simpli despre cariera unuia dintre cei mai cunoscuţi actori români. Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Cătălina Buzoianu, Alexandru Dabija, Yuriy Kordonskiy, Horaţiu Mălăele, Marcel Iureş, Adrian Pintea sunt doar câţiva dintre oamenii care vorbesc despre Rebengiuc în această carte. Volumul publicat în 2008 este, în fapt, o reeditare a cărţii apărute în urmă cu 5 ani, când actorul împlinea 70 de ani. În recenta ediţie, publicată cu câteva zile înainte ca actorul să împlinească 75 de ani, autoarelele, Mihaela Michailov şi Simona Chiţan, au inclus şi date
despre activitatea din ultimii cinci ani a actorului, precum şi noi texte despre acesta. Printre semnatarii noilor articole se numără Andrei Pleşu, H.R. Patapievici, Dan Puric şi Dan C. Mihăilescu.
„Mă simt copleşit şi-mi vine greu să fac faţă asaltului laudativ. Mă bucură lucrurile bune care sunt spuse despre mine şi mă bucură şi lucrurile rele“, a spus Victor Rebengiuc. El susţine că doreşte să joace şi în momentul în care teatrul românesc se va normaliza şi avântul nou va sparge „zidul vechi care s-a creat timp de 50 de ani.“
Directorul editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu, a ţinut să aducă aminte celor prezenţi la lansare de un moment celebru în istoria postdecembristă a României, cel în care Victor Rebegiuc a oferit un sul de hârtie igienică politicienilor români. Din păcate, susţine Liiceanu, gestul său nu a avut niciun efect. Mai mult, unul din cei cărora le era oferit acest sul, Adrian Păunescu, a început să apară la acelaşi post de televiziune la care şi Liiceanu „a făcut greşeala să apară“. (R.B.)
Bulgarii ne acuză că le-am furat obiceiul Mărţişorului şi al Babei Dochia
„Românii încearcă să uzurpe obiceiul tradiţional bulgăresc al Babei Marta şi al martenitsa!” Este vorba practic despre sărbătorile Babei Dochia şi Mărţişorului. Avertismentul apare în presa bulgară de astăzi, care acuză românii că şi-au însuşit cele două ritualuri bulgăreşti, pe care le-au redenumit apoi, fără niciun fel de ruşine. Vecinii de la sud ne pun astfel la zid pentru nevinovatul simbol al primăverii, învinuindu-ne de un fals ordinar. „Oricine navighează pe Internet poate cădea în plasa falselor informaţii potrivit cărora şnurul alb-roşu face parte dintr-o sărbătoare tradiţională românească, numită mărţişor”, scriu jurnaliştii publicaţiei Standart.
O privire mai atentă asupra celor două obiceiuri ne arată însă că ele datează din cele mai vechi timpuri în cele două teritorii, cu tot cu asemănările care au atras de data
asta suspiciunile bulgarilor. Este şi normal ca între datini să existe legături, având în vedere vecinătatea dintre cele două popoare. Mai mult, sărbători similare de celebrare a primăverii găsim şi în Macedonia sau Albania.
În România, cele mai vechi dovezi ale sărbătorii tradiţionale de mărţişor au fost găsite de arheologi la Schela Cladovei, în Mehedinţi, şi datează de acum mai bine de 8.000 de ani. Acolo au fost găsite pietre de râu cu urme de vopsea albă şi roşie, culorile a căror împletire simbolizează geneza şi regenerarea vieţii. Mărţişorul este cunoscut în popor drept sărbătoarea tradiţională a primăverii, ocazie cu care femeile primesc mici cadouri
legate cu un şnur alb-roşu.
Datina asemănătoare din Bulgaria poartă numele de Martenitsa şi este legată de perioada hanului Asparuh, cel care i-a condus pe bulgari pe teritoriul actualei lor ţări în anul 681. Atunci apare pentru prima dată
împletirea a două fire – alb şi roşu – ca simbol care îi fereşte pe oameni de necazuri. Ca şi la români, martenitsa se poartă din prima zi a lunii martie. De cele două fire răsucite între ele se agaţă monede sau mărgele, ca o amuletă protectoare împotriva spiritelor rele.
O altă sărbătoare pe care bulgarii ne-au acuzat că le-am furat-o este cea a Babei Marta, echivalentul Babei Dochia, la noi. Aceasta este una dintre cele mai îndrăgite datini din calendarul popular bulgăresc, făcând referire la o bătrână care îşi schimbă dispoziţia de la o zi la alta. Atunci când Marta zâmbeşte, soarele străluceşte pe cer, iar atunci când este supărată, vremea urâtă îşi face simţită prezenţa.
O privire mai atentă asupra celor două obiceiuri ne arată însă că ele datează din cele mai vechi timpuri în cele două teritorii, cu tot cu asemănările care au atras de data
asta suspiciunile bulgarilor. Este şi normal ca între datini să existe legături, având în vedere vecinătatea dintre cele două popoare. Mai mult, sărbători similare de celebrare a primăverii găsim şi în Macedonia sau Albania.
În România, cele mai vechi dovezi ale sărbătorii tradiţionale de mărţişor au fost găsite de arheologi la Schela Cladovei, în Mehedinţi, şi datează de acum mai bine de 8.000 de ani. Acolo au fost găsite pietre de râu cu urme de vopsea albă şi roşie, culorile a căror împletire simbolizează geneza şi regenerarea vieţii. Mărţişorul este cunoscut în popor drept sărbătoarea tradiţională a primăverii, ocazie cu care femeile primesc mici cadouri
legate cu un şnur alb-roşu.
Datina asemănătoare din Bulgaria poartă numele de Martenitsa şi este legată de perioada hanului Asparuh, cel care i-a condus pe bulgari pe teritoriul actualei lor ţări în anul 681. Atunci apare pentru prima dată
împletirea a două fire – alb şi roşu – ca simbol care îi fereşte pe oameni de necazuri. Ca şi la români, martenitsa se poartă din prima zi a lunii martie. De cele două fire răsucite între ele se agaţă monede sau mărgele, ca o amuletă protectoare împotriva spiritelor rele.
O altă sărbătoare pe care bulgarii ne-au acuzat că le-am furat-o este cea a Babei Marta, echivalentul Babei Dochia, la noi. Aceasta este una dintre cele mai îndrăgite datini din calendarul popular bulgăresc, făcând referire la o bătrână care îşi schimbă dispoziţia de la o zi la alta. Atunci când Marta zâmbeşte, soarele străluceşte pe cer, iar atunci când este supărată, vremea urâtă îşi face simţită prezenţa.
Regizorii-pictori
Nascut la sfirsitul secolului al nouasprezecelea ca forma de aplicatie
comerciala a noilor tehnologii din epoca, cinematograful si-a cistigat statutul de „cea de-a saptea arta“ tirziu, cea mai mare parte a sa raminind insa la statutul de afacere
. Si adevarul este ca, in timp ce formele de arta vizuala precum sculptura, pictura sau fotografia au un caracter exclusivist, publicul avind nevoie de un anume grad de cultura si receptivitate pentru a le intelege, cinematograful a ramas, in cea mai mare parte a sa, accesibil publicului larg. Sint multe drumuri care duc spre scaunul
de regizor, iar unul dintre ele, nu foarte batatorit, trece pe la Academia de Arta.
Charlie Chaplin si Martin Scorsese sint cele mai cunoscute exemple de artisti care s-au apucat de film ca hobby, dar creativitatea lor a fost absorbita de libertatea si posibilitatile de expresie ale acestui nou mediu. Akira Kurosawa, Stanley Kubrick sau Satyajit Ray sint alte exemple de artisti plastici care s-au remarcat in lumea filmului. Toti cei mentionati au fost insa cunoscuti mai intii ca regizori, lucrarile lor de arta plastica trezind interes ulterior.
Jean Cocteau si Terry Gilliam, in schimb, s-au consacrat mai intii ca artisti plastici inainte de a se lansa in film, desi Cocteau a fost mai apreciat ca scriitor. Consolidarea statutului de „artist“ al regizorului s-a petrecut o data cu aparitia teoriei, populara in rindul teoreticienilor din anii ’50, conform careia regizorul este de fapt „autorul“ filmului, in acelasi sens in care un scriitor este autorul unui text literar. Teoria a fost exclusa din discursul critic modern. Desi fascinanta, aceasta nisa a culturii cinematografice nu a fost suficient promovata si studiata. In 1993 a avut loc o expozitie uriasa in cadrul Galeriei Pace din New York, intitulata „Drawing into Film“, care cuprindea lucrari semnate de regizori ca Eisenstein, Fellini, Gilliam, Hitchcock, Huston, Kurosawa si Scorsese. Trei ani mai tirziu, Museum of Modern Art din Oxford a prezentat o expozitie nu foarte ampla, intitulata „The Director’s Eye“, care cuprindea schitele, desenele si picturile la care regizorii au lucrat doar pentru a-i ajuta sa-si contureze viziunea asupra filmului, si nu de amorul artei.
Regizorilor care au excelat in arta plastica au, de obicei, elemente distincte, usor recognoscibile, care poarta amprenta stilului lor cinematografic in toate mediile de expresie in care s-au manifestat. Celebre in acest sens sint schitele lui Fellini pentru filmul „La dolce vita“ sau „Intervista“.
*
Erotismul lui Lynch
Una dintre cele mai tulburatoare expozitii de arta de anul trecut gazduite de Fundatia Cartier din Paris s-a numit „Aerul este in flacari’ si a cuprins o serie de lucrari semnate David Lynch, ecouri in pictura si fotografie ale unor teme din „Blue Velvet“ si „Eraserhead“. Lynch este celebru pentru picturile si schitele sale, dar cele mai comentate lucrari au fost o serie de fotografii erotice
din anii ’80, alterate digital pentru a crea imaginea unor organisme mutante. Obsesia fata de organic si perisabilitatea vietii se reflecta si in picturile sale cu cadavre in putrefactie. Atit productiile cinematografice, cit si manifestarile regizorului in alte zone de arta vizuala i-au facut pe critici sa vorbeasca despre personalitatea artistica a lui Lynch ca fiind tulburatoare, cinica, grotesca. In schimb, regizorul nu numai ca este un om foarte senin si fericit, dar si vinde retete de fericire intr-un volum de self-help tradus si in limba romana cu titlul „Cum sa prinzi pestele cel mare“.
comerciala a noilor tehnologii din epoca, cinematograful si-a cistigat statutul de „cea de-a saptea arta“ tirziu, cea mai mare parte a sa raminind insa la statutul de afacere
. Si adevarul este ca, in timp ce formele de arta vizuala precum sculptura, pictura sau fotografia au un caracter exclusivist, publicul avind nevoie de un anume grad de cultura si receptivitate pentru a le intelege, cinematograful a ramas, in cea mai mare parte a sa, accesibil publicului larg. Sint multe drumuri care duc spre scaunul
de regizor, iar unul dintre ele, nu foarte batatorit, trece pe la Academia de Arta.
Charlie Chaplin si Martin Scorsese sint cele mai cunoscute exemple de artisti care s-au apucat de film ca hobby, dar creativitatea lor a fost absorbita de libertatea si posibilitatile de expresie ale acestui nou mediu. Akira Kurosawa, Stanley Kubrick sau Satyajit Ray sint alte exemple de artisti plastici care s-au remarcat in lumea filmului. Toti cei mentionati au fost insa cunoscuti mai intii ca regizori, lucrarile lor de arta plastica trezind interes ulterior.
Jean Cocteau si Terry Gilliam, in schimb, s-au consacrat mai intii ca artisti plastici inainte de a se lansa in film, desi Cocteau a fost mai apreciat ca scriitor. Consolidarea statutului de „artist“ al regizorului s-a petrecut o data cu aparitia teoriei, populara in rindul teoreticienilor din anii ’50, conform careia regizorul este de fapt „autorul“ filmului, in acelasi sens in care un scriitor este autorul unui text literar. Teoria a fost exclusa din discursul critic modern. Desi fascinanta, aceasta nisa a culturii cinematografice nu a fost suficient promovata si studiata. In 1993 a avut loc o expozitie uriasa in cadrul Galeriei Pace din New York, intitulata „Drawing into Film“, care cuprindea lucrari semnate de regizori ca Eisenstein, Fellini, Gilliam, Hitchcock, Huston, Kurosawa si Scorsese. Trei ani mai tirziu, Museum of Modern Art din Oxford a prezentat o expozitie nu foarte ampla, intitulata „The Director’s Eye“, care cuprindea schitele, desenele si picturile la care regizorii au lucrat doar pentru a-i ajuta sa-si contureze viziunea asupra filmului, si nu de amorul artei.
Regizorilor care au excelat in arta plastica au, de obicei, elemente distincte, usor recognoscibile, care poarta amprenta stilului lor cinematografic in toate mediile de expresie in care s-au manifestat. Celebre in acest sens sint schitele lui Fellini pentru filmul „La dolce vita“ sau „Intervista“.
*
Erotismul lui Lynch
Una dintre cele mai tulburatoare expozitii de arta de anul trecut gazduite de Fundatia Cartier din Paris s-a numit „Aerul este in flacari’ si a cuprins o serie de lucrari semnate David Lynch, ecouri in pictura si fotografie ale unor teme din „Blue Velvet“ si „Eraserhead“. Lynch este celebru pentru picturile si schitele sale, dar cele mai comentate lucrari au fost o serie de fotografii erotice
din anii ’80, alterate digital pentru a crea imaginea unor organisme mutante. Obsesia fata de organic si perisabilitatea vietii se reflecta si in picturile sale cu cadavre in putrefactie. Atit productiile cinematografice, cit si manifestarile regizorului in alte zone de arta vizuala i-au facut pe critici sa vorbeasca despre personalitatea artistica a lui Lynch ca fiind tulburatoare, cinica, grotesca. In schimb, regizorul nu numai ca este un om foarte senin si fericit, dar si vinde retete de fericire intr-un volum de self-help tradus si in limba romana cu titlul „Cum sa prinzi pestele cel mare“.
Insemnarile lui 1924
Cel de-al saselea volum al "Insemnarilor zilnice" (Editura Historia) semnate de Regina Maria a Romaniei a intrat pe piata
de carte.
Asemenea celor cinci volume anterioare si acesta cuprinde insemnari de pe durata unui singur an. Este vorba despre 1924, care a fost atat pentru Romania, cat si pentru familia regala un an relativ linistit, cu mai putine evenimente interne si externe.
Guvernul era puternic, avea maturitatea de a rezolva problemele ce se puneau in noua etapa istorica a statului. Incepeau sa se configureze noi sisteme
de aliante si acorduri care intareau autoritatea si recunoasterea statului national unitar roman. In aceasta directie sunt edificatoare vizitele Reginei Maria de la inceputul anului in cauza si ale cuplului regal (in vara) in Italia, Franta, Belgia, Elvetia si Marea Britanie. Insemnarile Reginei aduc o multime de informatii pretioase si completeaza istoria lui 1924. Editura va continua editarea jurnalului.
de carte.
Asemenea celor cinci volume anterioare si acesta cuprinde insemnari de pe durata unui singur an. Este vorba despre 1924, care a fost atat pentru Romania, cat si pentru familia regala un an relativ linistit, cu mai putine evenimente interne si externe.
Guvernul era puternic, avea maturitatea de a rezolva problemele ce se puneau in noua etapa istorica a statului. Incepeau sa se configureze noi sisteme
de aliante si acorduri care intareau autoritatea si recunoasterea statului national unitar roman. In aceasta directie sunt edificatoare vizitele Reginei Maria de la inceputul anului in cauza si ale cuplului regal (in vara) in Italia, Franta, Belgia, Elvetia si Marea Britanie. Insemnarile Reginei aduc o multime de informatii pretioase si completeaza istoria lui 1924. Editura va continua editarea jurnalului.
Picturile maestrului Nicolae Blei, expuse in Bucuresti
Cele mai reprezentative picturi ale artistului Nicolae Blei vor putea fi admirate la sala de expozitii Irecson din Capitala, incepand de astazi, de la ora 12.00. Pictorul Nicolae Blei a inceput sa-si expuna lucrarile din 1982, an in care a devenit membru al Uniunii Artistilor Plastici. De atunci, picturile sale au fost prezente in diverse orase ale tarii, dar si in Germania, Olanda, Elvetia si Franta. De asemenea, lucrarile sale se gasesc si in colectii publice si particulare din Romania, Belgia, Canada, China, Coreea, Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Italia, Israel, Maroc, Olanda, SUA, Suedia, Spania si Rusia. Criticii de arta spun despre Nicolae Blei ca este un artist complet, picturile sale incluzand peisaje, portrete, nuduri, flori si natura statica, dar este mai ales pictorul toamnelor si iernilor. Nicolae Blei va sta, fara indoiala, la dreapta marilor lui dascali, Grigorescu, Andreescu si Luchian, mai sustin criticii.
De la băutură la lectură
Cel mai mare depozit editorial din România, de 900 mp, cu 1.000 de edituri într-un singur stand, se află lângă Gara de Nord, într-o fostă fabrică socialistă de VinAlcool.
În ultimii ani s-au înmulţit, în zona Gării de Nord, depozitele de carte care oferă, pentru distribuitorii particulari, dar şi pentru cumpărătorii obişnuiţi, titluri cu o reducere considerabilă. De departe cel mai bine aprovizionat şi cel mai mare magazin din ţară, care oferă şi cele mai bune condiţii de prezentare a volumelor, este cel intitulat „Târgul permanent de carte“, aparţinând firmei
Stand - Agenţie Difuzare Carte din Bucureşti.
Magazinul este situat în zona Gării de Nord, pe strada Petru Rareş, la numărul 15, iar accesul în interior este gratuit. Spaţiul de expunere este generos: 900 metri pătraţi (referindu-ne doar la locul în care pot fi consultate cărţile, fără cele două magazii intermediare), iar abundenţa de titluri este bine pusă în valoare, ele fiind ordonate pe edituri, într-un mod foarte vizibil.
Târgul permanent de carte
Pe terenul pe care acum se întinde impunătorul magazin de carte al agenţiei Stand se afla, în primii ani de după căderea comunismului, o fabrică de vinuri părăsită, mai exact întreprinderea socialistă VinAlcool. Nicolae Iacob a închiriat terenul pe o perioadă foarte lungă de timp şi a construit de la zero tot ceea ce se află acum acolo. Iniţiativa şi realizarea ei este în întregime privată, nimeni nu a primit niciodată vreo finanţare de la o instituţie publică.
Cu spaţiul generos pe care îl are la dispoziţie - suprafaţa totală a curţii este de 3.000 de metri pătraţi, dintre care 2.100 de metri pătraţi sunt ocupaţi de clădiri -, „Târgul permanent de carte“ este cel mai mare magazin de acest fel din ţară, pentru că practic nu există nimic similar, consideră Nicolae Iacob. „1.000 de edituri într-un singur stand“, este sloganul depozitului şi este justificat de realitate.
Cu căruciorul printre rafturi
Când ajunge înăuntru, omul uită de câinii vagabonzi care l-au lătrat, de noroaiele prin care a trebuit să treacă şi care i-au murdărit hainele proaspăt curăţate şi, în general, de agresivitatea care domină zona Gării de Nord. Celui care calcă pragul magazinului i se pune la dispoziţie şi un cărucior, pentru a-i face deplasarea în interior mai confortabilă.
Magazinul Stand oferă toate titlurile din catalogul
tuturor editurilor importante, dar, lucru iarăşi foarte semnificativ, găsim aici şi edituri mai mici, dar valoroase, ale căror cărţi mai greu le aflăm în librăriile obişnuite şi trebuie să aşteptăm pentru ele târgurile de carte. Am ochit chiar şi apariţii mai vechi, din anii din urmă, care sunt imposibil de găsit în altă parte.
Ediţii de negăsit
Printre cei peste 100 de „membri ai târgului permanent de carte“ se află începând de la cele mai importante şi prestigioase edituri din România până la cele mai mici
. Important este că toţi cei care calcă pragul agenţiei Stand au parte de o reducere de 20%, dacă sunt persoane fizice. Rabatul este negociabil prin contract pentru persoanele juridice, conform legii. Mai mult, magazinul oferă şi titluri din străinătate, precum şi ediţii foarte rare.
„Târgul“ de pe strada Petru Rareş funcţionează de doi ani, dar şi-a creat deja o frumoasă tradiţie printre cumpărătorii de carte. Programul de vizitare al magazinului este de luni până vineri, între orele 8.00 şi 18.00, iar sâmbăta între orele 8.00 şi 14.00. Dacă te uiţi cu atenţie, discret, te îmbie şi un stand cu jucării, adresate celor mai mici dintre cumpărători.
NOUTĂŢI
Pacepa stă bine lângă Sandra Brown
Printre ultimele apariţii editoriale se numără:
> „Colecţionarul“, de John Fowles (preţ: 39,90 lei)
> „Pe urmele acestui bulgăre de foc“, de Ioan Chirilă (preţ: 26,16 lei)
> „Programat să ucidă...“, de Ion Mihai Pacepa (preţ: 30,00 lei)
> „Teatru“, de Camil Petrescu (preţ: 14,00 lei)
> „Cartea dragonilor“, (preţ: 65,00 lei)
> „Din lumea celor care nu cuvântă“, de Emil Gârleanu (preţ: 6,94 lei)
> „Ricoşeu“, de Sandra Brown (preţ: 39,90 lei)
ABUNDENŢĂ
Încă două depozite
în zona Gării
Mergând mai departe în aceeaşi zonă, pe strada Alexandru Ioan Cuza numărul 50, găsim depozitul intitulat Rolcris. Depozitul există de peste zece ani, din 1995, dar deţine un spaţiu mult mai mic (230 metri pătraţi, cifrele vorbesc de la sine) decât cel pe care tocmai l-am vizitat. Prin urmare, cărţile sunt mult mai înghesuite şi orientarea prin noianul de apariţii devine mult mai dificilă. Cumpărătorii însă, prezenţi în număr mare, mai ales difuzori particulari de carte, nu se lasă descurajaţi şi caută cu răbdare printre mormanele de cărţi.
Oferta de titluri este la fel de mare, cuprinzând toate editurile importante, iar cărţile apar în magazin imediat după ieşirea lor din tipografie, potrivit directoarei Roxana-Valentina Niculae. La fel ca în partea cealaltă, reducerea pentru persoanele fizice este în valoare de 20%. Cei mai importanţi clienţi, dintre persoanele fizice, sunt studenţii, ne-a declarat Roxana Niculae, care cumpără mai ales cărţi de drept, corespunzătoare specialităţii în care se pregătesc.
Programul de vizitare este, în timpul săptămânii, între orele 8.30 şi 17.00, iar sâmbăta până la ora 13.00. Un alt depozit de carte identificat de EVZ se află la intersecţia străzii Iacob Negruzzi cu bulevardul Alexandru Ioan Cuza, într-o curte înghesuită, dar, din păcate, acesta nu lucrează decât cu persoane juridice, accesul persoanelor fizice nefiind permis.
TOP VÅNZĂRI
Se caută titlurile utilitare
În ianuarie 2008, cel mai bine s-au cumpărat titlurile:
1. „Trăiesc, deci mă abţin“, de Mihaela Bilic (preţ: 49,90 lei)
2. „Colecţia Mate 2000“ (preţ: 9,00 lei)
3. „Gramatica limbii române“ (preţ: 100 lei, 2 vol.)
4. „Codul Fiscal 2007-2008“, de Nicolae Măndoiu (preţ: 90,00 lei, 2 vol.)
5. „237 de zile în mormânt“, de Zoia Ceauşescu (preţ: 22,00 lei)
6. „Suflete cutezătoare", de Pavel Coruţ (preţ: 10 lei)
7. „În vestă, printre fracuri“, de Ion Cristoiu (preţ: 38,90 lei)
8. „DEXI - Dicţionarul explicativ ilustrat al limbii române“ (preţ: 218,00 lei)
9. „Năluca“, de Amanda Quick (preţ: 33,90 lei)
10. „Lecţie de iubire cu Adrian Pintea“, de Lavinia Pintea Tatomir (preţ: 20,00 lei).
În ultimii ani s-au înmulţit, în zona Gării de Nord, depozitele de carte care oferă, pentru distribuitorii particulari, dar şi pentru cumpărătorii obişnuiţi, titluri cu o reducere considerabilă. De departe cel mai bine aprovizionat şi cel mai mare magazin din ţară, care oferă şi cele mai bune condiţii de prezentare a volumelor, este cel intitulat „Târgul permanent de carte“, aparţinând firmei
Stand - Agenţie Difuzare Carte din Bucureşti.
Magazinul este situat în zona Gării de Nord, pe strada Petru Rareş, la numărul 15, iar accesul în interior este gratuit. Spaţiul de expunere este generos: 900 metri pătraţi (referindu-ne doar la locul în care pot fi consultate cărţile, fără cele două magazii intermediare), iar abundenţa de titluri este bine pusă în valoare, ele fiind ordonate pe edituri, într-un mod foarte vizibil.
Târgul permanent de carte
Pe terenul pe care acum se întinde impunătorul magazin de carte al agenţiei Stand se afla, în primii ani de după căderea comunismului, o fabrică de vinuri părăsită, mai exact întreprinderea socialistă VinAlcool. Nicolae Iacob a închiriat terenul pe o perioadă foarte lungă de timp şi a construit de la zero tot ceea ce se află acum acolo. Iniţiativa şi realizarea ei este în întregime privată, nimeni nu a primit niciodată vreo finanţare de la o instituţie publică.
Cu spaţiul generos pe care îl are la dispoziţie - suprafaţa totală a curţii este de 3.000 de metri pătraţi, dintre care 2.100 de metri pătraţi sunt ocupaţi de clădiri -, „Târgul permanent de carte“ este cel mai mare magazin de acest fel din ţară, pentru că practic nu există nimic similar, consideră Nicolae Iacob. „1.000 de edituri într-un singur stand“, este sloganul depozitului şi este justificat de realitate.
Cu căruciorul printre rafturi
Când ajunge înăuntru, omul uită de câinii vagabonzi care l-au lătrat, de noroaiele prin care a trebuit să treacă şi care i-au murdărit hainele proaspăt curăţate şi, în general, de agresivitatea care domină zona Gării de Nord. Celui care calcă pragul magazinului i se pune la dispoziţie şi un cărucior, pentru a-i face deplasarea în interior mai confortabilă.
Magazinul Stand oferă toate titlurile din catalogul
tuturor editurilor importante, dar, lucru iarăşi foarte semnificativ, găsim aici şi edituri mai mici, dar valoroase, ale căror cărţi mai greu le aflăm în librăriile obişnuite şi trebuie să aşteptăm pentru ele târgurile de carte. Am ochit chiar şi apariţii mai vechi, din anii din urmă, care sunt imposibil de găsit în altă parte.
Ediţii de negăsit
Printre cei peste 100 de „membri ai târgului permanent de carte“ se află începând de la cele mai importante şi prestigioase edituri din România până la cele mai mici
. Important este că toţi cei care calcă pragul agenţiei Stand au parte de o reducere de 20%, dacă sunt persoane fizice. Rabatul este negociabil prin contract pentru persoanele juridice, conform legii. Mai mult, magazinul oferă şi titluri din străinătate, precum şi ediţii foarte rare.
„Târgul“ de pe strada Petru Rareş funcţionează de doi ani, dar şi-a creat deja o frumoasă tradiţie printre cumpărătorii de carte. Programul de vizitare al magazinului este de luni până vineri, între orele 8.00 şi 18.00, iar sâmbăta între orele 8.00 şi 14.00. Dacă te uiţi cu atenţie, discret, te îmbie şi un stand cu jucării, adresate celor mai mici dintre cumpărători.
NOUTĂŢI
Pacepa stă bine lângă Sandra Brown
Printre ultimele apariţii editoriale se numără:
> „Colecţionarul“, de John Fowles (preţ: 39,90 lei)
> „Pe urmele acestui bulgăre de foc“, de Ioan Chirilă (preţ: 26,16 lei)
> „Programat să ucidă...“, de Ion Mihai Pacepa (preţ: 30,00 lei)
> „Teatru“, de Camil Petrescu (preţ: 14,00 lei)
> „Cartea dragonilor“, (preţ: 65,00 lei)
> „Din lumea celor care nu cuvântă“, de Emil Gârleanu (preţ: 6,94 lei)
> „Ricoşeu“, de Sandra Brown (preţ: 39,90 lei)
ABUNDENŢĂ
Încă două depozite
în zona Gării
Mergând mai departe în aceeaşi zonă, pe strada Alexandru Ioan Cuza numărul 50, găsim depozitul intitulat Rolcris. Depozitul există de peste zece ani, din 1995, dar deţine un spaţiu mult mai mic (230 metri pătraţi, cifrele vorbesc de la sine) decât cel pe care tocmai l-am vizitat. Prin urmare, cărţile sunt mult mai înghesuite şi orientarea prin noianul de apariţii devine mult mai dificilă. Cumpărătorii însă, prezenţi în număr mare, mai ales difuzori particulari de carte, nu se lasă descurajaţi şi caută cu răbdare printre mormanele de cărţi.
Oferta de titluri este la fel de mare, cuprinzând toate editurile importante, iar cărţile apar în magazin imediat după ieşirea lor din tipografie, potrivit directoarei Roxana-Valentina Niculae. La fel ca în partea cealaltă, reducerea pentru persoanele fizice este în valoare de 20%. Cei mai importanţi clienţi, dintre persoanele fizice, sunt studenţii, ne-a declarat Roxana Niculae, care cumpără mai ales cărţi de drept, corespunzătoare specialităţii în care se pregătesc.
Programul de vizitare este, în timpul săptămânii, între orele 8.30 şi 17.00, iar sâmbăta până la ora 13.00. Un alt depozit de carte identificat de EVZ se află la intersecţia străzii Iacob Negruzzi cu bulevardul Alexandru Ioan Cuza, într-o curte înghesuită, dar, din păcate, acesta nu lucrează decât cu persoane juridice, accesul persoanelor fizice nefiind permis.
TOP VÅNZĂRI
Se caută titlurile utilitare
În ianuarie 2008, cel mai bine s-au cumpărat titlurile:
1. „Trăiesc, deci mă abţin“, de Mihaela Bilic (preţ: 49,90 lei)
2. „Colecţia Mate 2000“ (preţ: 9,00 lei)
3. „Gramatica limbii române“ (preţ: 100 lei, 2 vol.)
4. „Codul Fiscal 2007-2008“, de Nicolae Măndoiu (preţ: 90,00 lei, 2 vol.)
5. „237 de zile în mormânt“, de Zoia Ceauşescu (preţ: 22,00 lei)
6. „Suflete cutezătoare", de Pavel Coruţ (preţ: 10 lei)
7. „În vestă, printre fracuri“, de Ion Cristoiu (preţ: 38,90 lei)
8. „DEXI - Dicţionarul explicativ ilustrat al limbii române“ (preţ: 218,00 lei)
9. „Năluca“, de Amanda Quick (preţ: 33,90 lei)
10. „Lecţie de iubire cu Adrian Pintea“, de Lavinia Pintea Tatomir (preţ: 20,00 lei).
ANM a emis o avertizare cod galben de ploi şi vânt
În Maramureş, Transilvania, Crişana şi Banat vântul va prezenta intensificări, temporar cu viteze de peste 70 - 80 km/h. În aceste zone, în partea a doua a zilei de sâmbătă şi în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, va ploua pe arii extinse, iar cantităţile de apă vor depăşi local 25 l/mp şi izolat 35 - 40 l/mp.
În intervalul atenţionat, în zona montană vântul va fi puternic, depăşind 100 km/h şi vor cădea precipitaţii - la început mixte, apoi ninsori viscolite - local însemnate cantitativ, mai ales în nordul Carpaţilor Orientali şi în Munţii Apuseni, unde se pot depăşi pe arii restrânse 45 - 50 l/mp.
Intensificări locale ale vântului, cu viteze de 50 - 70 km/h, vor fi şi în regiunile extracarpatice pe parcursul zilei de duminică.
ANM a emis astăzi o atenţionare cod galben valabilă de mâine de la ora 14 până duminică seară. În acest interval în Maramureş, Transilvania, Crişana şi Banat vântul va prezenta intensificări, temporar cu viteze de peste 70 - 80 km/h. În partea a doua a zilei de sâmbătă şi în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, va ploua pe arii extinse, iar cantităţile de apă vor putea depăşi local 25 l/mp şi izolat chiar 35 - 40 l/mp. Şi în zona montană, vântul va sufla cu putere, depăşind 100 km/h şi vor cădea precipitaţii însemnate cantitativ, mai ales în nordul Carpaţilor Orientali şi în Munţii Apuseni, unde se pot depăşi pe arii restrânse 45 - 50 l/mp.
Astăzi, presiunea atmosferică este în scădere. Ca urmare cerul se va înnora treptat în vestul, centrul şi nordul ţării. Spre seară, va începe să plouă local în Maramureş şi în Crişana şi izolat în Banat şi în nordul Transilvaniei.
În restul ţării, vremea va fi predominant frumoasă, cu soare şi foarte puţini nori. Vântul va fi slab până la moderat, ceea ce înseamnă că nu va sufla cu mai mult de 25 de km/h. Pe crestele munţilor, însă, va fi ceva mai tare. Temperaturile maxime se vor situa între 7 şi 17 grade, aşadar, valori termice caracteristice mai curând pentru sfârşitul lunii martie sau chiar începutul lunii aprilie.
În regiunile din interiorul arcului carpatic, vremea se schimbă. Dinspre centrul Europei vin norii, iar până diseară încep şi ploile: local în Maramureş şi Crişana şi izolat în Banat şi nordul Transilvaniei. Chiar şi aşa, maximele vor trece de 10 grade, iar în Banat şi în sudul Crişanei vor ajunge chiar la 15 - 16 grade. Doar în depresiunile din estul Transilvaniei temperaturile rămân sub 10 grade. 7 grade prognozează meteorologii la Miercurea Ciuc.
În sudul ţării, vremea se menţine frumoasă şi caldă, deşi maximele nu vor mai ajunge la 20 de grade ca ieri. Vor fi 17 grade la Drobeta Turnu Severin, 14 la Râmnicu Vâlcea şi Craiova şi 15 la Giurgiu, Călăraşi, Slobozia şi Buzău.
Şi în Dobrogea, ultima zi de iarnă calendaristică vine cu vreme bună şi maxime plăcute, chiar dacă sunt cu 3-4 grade mai mici
decât cele de ieri. 14 grade vor fi la Cernavodă, 13 la Tulcea şi 12 la Constanţa. În Moldova, este timp frumos şi valori termice destul de ridicate încă. La amiază vor fi 16 grade la Galaţi, 13 la Focsani şi Bacău, 12 în Iaşi şi 10 la Suceava. Spre seară, norii se adună în nordul regiunii, semn că vremea urmează să se strice şi aici.
În Capitală şi astăzi, ne bucurăm de vreme caldă şi frumoasă. Pe cer sunt doar câţiva nori, iar vântul adie plăcut. Temperatura mai scade puţin comparativ cu cea de ieri, dar chiar şi aşa va fi cald pentru această dată
. Acum sunt 13 grade în centru, iar la amiază se aşteaptă 15 - 16 grade.
În intervalul atenţionat, în zona montană vântul va fi puternic, depăşind 100 km/h şi vor cădea precipitaţii - la început mixte, apoi ninsori viscolite - local însemnate cantitativ, mai ales în nordul Carpaţilor Orientali şi în Munţii Apuseni, unde se pot depăşi pe arii restrânse 45 - 50 l/mp.
Intensificări locale ale vântului, cu viteze de 50 - 70 km/h, vor fi şi în regiunile extracarpatice pe parcursul zilei de duminică.
ANM a emis astăzi o atenţionare cod galben valabilă de mâine de la ora 14 până duminică seară. În acest interval în Maramureş, Transilvania, Crişana şi Banat vântul va prezenta intensificări, temporar cu viteze de peste 70 - 80 km/h. În partea a doua a zilei de sâmbătă şi în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, va ploua pe arii extinse, iar cantităţile de apă vor putea depăşi local 25 l/mp şi izolat chiar 35 - 40 l/mp. Şi în zona montană, vântul va sufla cu putere, depăşind 100 km/h şi vor cădea precipitaţii însemnate cantitativ, mai ales în nordul Carpaţilor Orientali şi în Munţii Apuseni, unde se pot depăşi pe arii restrânse 45 - 50 l/mp.
Astăzi, presiunea atmosferică este în scădere. Ca urmare cerul se va înnora treptat în vestul, centrul şi nordul ţării. Spre seară, va începe să plouă local în Maramureş şi în Crişana şi izolat în Banat şi în nordul Transilvaniei.
În restul ţării, vremea va fi predominant frumoasă, cu soare şi foarte puţini nori. Vântul va fi slab până la moderat, ceea ce înseamnă că nu va sufla cu mai mult de 25 de km/h. Pe crestele munţilor, însă, va fi ceva mai tare. Temperaturile maxime se vor situa între 7 şi 17 grade, aşadar, valori termice caracteristice mai curând pentru sfârşitul lunii martie sau chiar începutul lunii aprilie.
În regiunile din interiorul arcului carpatic, vremea se schimbă. Dinspre centrul Europei vin norii, iar până diseară încep şi ploile: local în Maramureş şi Crişana şi izolat în Banat şi nordul Transilvaniei. Chiar şi aşa, maximele vor trece de 10 grade, iar în Banat şi în sudul Crişanei vor ajunge chiar la 15 - 16 grade. Doar în depresiunile din estul Transilvaniei temperaturile rămân sub 10 grade. 7 grade prognozează meteorologii la Miercurea Ciuc.
În sudul ţării, vremea se menţine frumoasă şi caldă, deşi maximele nu vor mai ajunge la 20 de grade ca ieri. Vor fi 17 grade la Drobeta Turnu Severin, 14 la Râmnicu Vâlcea şi Craiova şi 15 la Giurgiu, Călăraşi, Slobozia şi Buzău.
Şi în Dobrogea, ultima zi de iarnă calendaristică vine cu vreme bună şi maxime plăcute, chiar dacă sunt cu 3-4 grade mai mici
decât cele de ieri. 14 grade vor fi la Cernavodă, 13 la Tulcea şi 12 la Constanţa. În Moldova, este timp frumos şi valori termice destul de ridicate încă. La amiază vor fi 16 grade la Galaţi, 13 la Focsani şi Bacău, 12 în Iaşi şi 10 la Suceava. Spre seară, norii se adună în nordul regiunii, semn că vremea urmează să se strice şi aici.
În Capitală şi astăzi, ne bucurăm de vreme caldă şi frumoasă. Pe cer sunt doar câţiva nori, iar vântul adie plăcut. Temperatura mai scade puţin comparativ cu cea de ieri, dar chiar şi aşa va fi cald pentru această dată
. Acum sunt 13 grade în centru, iar la amiază se aşteaptă 15 - 16 grade.
Preţul pâinii va continua să crească şi în perioada următoare
Preţul pâinii va creşte în următoarea perioadă din cauza costului ridicat al grâului, au anunţat reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Morărit şi Panificaţie.
Majorarea vine după ce, în ultimele cinci luni, preţul pâinii a crescut cu 20%. Specialiştii susţin că pâinea va continua să se scumpească şi în perioada următoare, deoarece preţul grâului va creşte în continuare.
Mai mult, stocurile
de grâu din ţara noastră sunt insuficiente. În prezent, grâul se achiziţionează cu 280 de euro pe tonă pe piaţa internă şi cu până la 300 de euro pe tonă pe pieţele internaţionale.
Majorarea vine după ce, în ultimele cinci luni, preţul pâinii a crescut cu 20%. Specialiştii susţin că pâinea va continua să se scumpească şi în perioada următoare, deoarece preţul grâului va creşte în continuare.
Mai mult, stocurile
de grâu din ţara noastră sunt insuficiente. În prezent, grâul se achiziţionează cu 280 de euro pe tonă pe piaţa internă şi cu până la 300 de euro pe tonă pe pieţele internaţionale.
Cultele religioase din România doresc menţinerea religiei în licee
La Palatul Patriarhiei a avut loc o consfătuire a cultelor religioase din România. Reprezentanţii acestora au analizat proiectul legii învăţământului şi au propuneri de modificare.
Ei doresc de comun acord, menţinerea religiei în licee. Proiectul, în actuala formă, exclude această materie, care era până acum facultativă.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Constantin Stoica este de părere că dreptul la educaţie religioasă trebuie respectat, acesta fiind un factor pozitiv în dezvoltarea spirituală a elevilor.
Ei doresc de comun acord, menţinerea religiei în licee. Proiectul, în actuala formă, exclude această materie, care era până acum facultativă.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Constantin Stoica este de părere că dreptul la educaţie religioasă trebuie respectat, acesta fiind un factor pozitiv în dezvoltarea spirituală a elevilor.
Urmatorul recensamant va numara cu atentie rromii
Institutul pentru Studierea Problemelor Minoritatilor Nationale va propune introducerea posibilitatii ca cetatenii sa declare mai multe etnii de care apartin, la urmatorul recensamânt. „Daca oferim posibilitatea de dubla identificare, probabil ca vom avea date
putin mai complexe sub aspectul utilizarii cifrelor, dar date mai nuantate despre identitatea unor populatii cu identitati, hai sa zicem, putin mai altfel constituite decât cele române sau maghiare”, a declarat presedintele ISPMN Horvath Istvan. Potrivit acestuia, propunerea va fi inaintata in luna martie Departamentului pentru Relatii Interetnice din cadrul Guvernului, care face parte din comisia ce pregateste recensamantul. Horvath a mai precizat ca decizia a fost luata în urma unui interviu cu un rrom din localitatea Corund, judetul Harghita, care a spus ca el se simte maghiar pentru ca a fost botezat într-o biserica reformata si vorbeste bine limba.
putin mai complexe sub aspectul utilizarii cifrelor, dar date mai nuantate despre identitatea unor populatii cu identitati, hai sa zicem, putin mai altfel constituite decât cele române sau maghiare”, a declarat presedintele ISPMN Horvath Istvan. Potrivit acestuia, propunerea va fi inaintata in luna martie Departamentului pentru Relatii Interetnice din cadrul Guvernului, care face parte din comisia ce pregateste recensamantul. Horvath a mai precizat ca decizia a fost luata în urma unui interviu cu un rrom din localitatea Corund, judetul Harghita, care a spus ca el se simte maghiar pentru ca a fost botezat într-o biserica reformata si vorbeste bine limba.
Născut pe 29 februarie
12.636 de români îşi sărbătoresc astăzi ziua de naştere.
Zic despre ei că-s norocoşi. Că-s altfel decât ceilalţi. Că-s răbdători din naştere. C-au intrat în folclor. Şi-n manualele de matematică: „De câte ori şi-a serbat ziua de naştere bunica Simonei, dacă s-a născut pe 29 februarie 1928?" Da, despre persoanele născute-n ani bisecţi e vorba.
Pentru ei, în Franţa, apare, din 1980, „La Bougie du Sapeur", o gazetă umoristică publicată o dată
la patru ani, pe 29 februarie. Şi tot pentru ei, nişte americani au pus la punct site-ul www.leapyearday.com, un fel de club care adună „bisecţi" din toată lumea. Până zilele trecute, erau mai mult de 6.000 înscrişi, iar printre ei, şi vreo câţiva români.
Pe Livia Ostafie am descoperit-o pe www.leapyearday.com, la numărul 6.475. „M-am născut în 1988, în oraşul Dorohoi. Până acum am avut patru zile de naştere oficiale, anul ăsta împlinesc cinci ani. Când o să împlinesc şapte, o să pot merge şi la şcoală".
Livia glumeşte, evident: e deja la facultate, astăzi face 20 de ani. Un lucru e clar, gluma asta cu anii e preferata celui născut pe 29 februarie. Care, dacă detectează urme de neîncredere în ochii tăi, sare imediat să-ţi arate buletinul.
„În 2004, şi eu, şi fiică-mea am împlinit 10 ani"
Silvia Petre se amuză când povesteşte despre soţul ei, Daniel, născut în an bisect: „Ăsta era un mod... nu neapărat de-a agăţa fete, dar de a se da un pic important. Întreba: «Punem pariu că nu ghiceşti câţi ani am?», fata răspundea, după caz, ba 18, ba 20, ba 22..., iar el se umfla în pene: «Neeee, am 4 ani (5 ani, 5 ani şi jumătate), că-s născut pe 29 februarie». Oricum, replica «ghici câţi ani am?» a testat-o şi pe mine atunci când ne-am întâlnit".
Şi mai spune ceva Silvia, din biografia soţului: „Daniel s-a născut pe 29 februarie 1964, dar e trecut în acte ca fiind pe 28. Asta pentru că atunci când tatăl lui a mers să-l înregistreze, tipul de la primărie a zis că nu-l poate înregistra pe 29.
Şi să-şi aleagă: ori pe 28 februarie, ori pe 1 martie. Şi socrul meu a zis că mai bine pe 28, decât pe 1 martie, cu femeile...". Cea mai frumoasă aniversare a lui Daniel? Categoric în 2004. „Şi eu, şi fiică-mea am împlinit 10 ani". Păi da, fata împlinea, într-adevăr, 10 ani, iar el, 40 de ani, adică 10 ani bisecţi.
„E o zi pe care nu poţi să o uiţi"
Zic despre ei că-s norocoşi. Că-s altfel decât ceilalţi. Că-s răbdători din naştere. C-au intrat în folclor. Şi-n manualele de matematică: „De câte ori şi-a serbat ziua de naştere bunica Simonei, dacă s-a născut pe 29 februarie 1928?" Da, despre persoanele născute-n ani bisecţi e vorba.
Pentru ei, în Franţa, apare, din 1980, „La Bougie du Sapeur", o gazetă umoristică publicată o dată
la patru ani, pe 29 februarie. Şi tot pentru ei, nişte americani au pus la punct site-ul www.leapyearday.com, un fel de club care adună „bisecţi" din toată lumea. Până zilele trecute, erau mai mult de 6.000 înscrişi, iar printre ei, şi vreo câţiva români.
Pe Livia Ostafie am descoperit-o pe www.leapyearday.com, la numărul 6.475. „M-am născut în 1988, în oraşul Dorohoi. Până acum am avut patru zile de naştere oficiale, anul ăsta împlinesc cinci ani. Când o să împlinesc şapte, o să pot merge şi la şcoală".
Livia glumeşte, evident: e deja la facultate, astăzi face 20 de ani. Un lucru e clar, gluma asta cu anii e preferata celui născut pe 29 februarie. Care, dacă detectează urme de neîncredere în ochii tăi, sare imediat să-ţi arate buletinul.
„În 2004, şi eu, şi fiică-mea am împlinit 10 ani"
Silvia Petre se amuză când povesteşte despre soţul ei, Daniel, născut în an bisect: „Ăsta era un mod... nu neapărat de-a agăţa fete, dar de a se da un pic important. Întreba: «Punem pariu că nu ghiceşti câţi ani am?», fata răspundea, după caz, ba 18, ba 20, ba 22..., iar el se umfla în pene: «Neeee, am 4 ani (5 ani, 5 ani şi jumătate), că-s născut pe 29 februarie». Oricum, replica «ghici câţi ani am?» a testat-o şi pe mine atunci când ne-am întâlnit".
Şi mai spune ceva Silvia, din biografia soţului: „Daniel s-a născut pe 29 februarie 1964, dar e trecut în acte ca fiind pe 28. Asta pentru că atunci când tatăl lui a mers să-l înregistreze, tipul de la primărie a zis că nu-l poate înregistra pe 29.
Şi să-şi aleagă: ori pe 28 februarie, ori pe 1 martie. Şi socrul meu a zis că mai bine pe 28, decât pe 1 martie, cu femeile...". Cea mai frumoasă aniversare a lui Daniel? Categoric în 2004. „Şi eu, şi fiică-mea am împlinit 10 ani". Păi da, fata împlinea, într-adevăr, 10 ani, iar el, 40 de ani, adică 10 ani bisecţi.
„E o zi pe care nu poţi să o uiţi"
Pastile naturiste suspecte
Un remediu chinezesc folosit ca supliment nutritiv ar putea favorizeaza accidentele vasculare cerebrale.
Ginko biloba, remediul chinezesc folosit de numeroase persoane ca supliment natural
pentru întărirea memoriei şi încetinirea procesului trecerii anilor, este suspectat de cercetătorii americani de la Universitatea din Oregon că ar favoriza producerea accidentelor vasculare cerebrale. Potrivit specialiştilor citaţi de „DailyMail", planta are mai multe efecte negative decât pozitive.
Studiile au arătat că persoanele care folosesc acest supliment sunt supuse unui risc mult mai mare de a suferi „miniaccidente vasculare cerebrale". Potrivit cercetătorilor, nu există încă o explicaţie clară a acestui fenomen, fiind nevoie de mai multe studii pentru a întări descoperirea. Extractul de ginko biloba se numără printre cele mai folosite produse
naturiste deoarece este considerat medicamentul perfect pentru îmbunătăţirea memoriei şi a funcţiilor mentale.
Acest supliment, folosit de 5.000 de ani în medicina tradiţională chineză, este utilizat în prezent în tratarea bolii
Alzheimer şi în îmbunătăţirea circulaţiei sangvine.
Ginko biloba, remediul chinezesc folosit de numeroase persoane ca supliment natural
pentru întărirea memoriei şi încetinirea procesului trecerii anilor, este suspectat de cercetătorii americani de la Universitatea din Oregon că ar favoriza producerea accidentelor vasculare cerebrale. Potrivit specialiştilor citaţi de „DailyMail", planta are mai multe efecte negative decât pozitive.
Studiile au arătat că persoanele care folosesc acest supliment sunt supuse unui risc mult mai mare de a suferi „miniaccidente vasculare cerebrale". Potrivit cercetătorilor, nu există încă o explicaţie clară a acestui fenomen, fiind nevoie de mai multe studii pentru a întări descoperirea. Extractul de ginko biloba se numără printre cele mai folosite produse
naturiste deoarece este considerat medicamentul perfect pentru îmbunătăţirea memoriei şi a funcţiilor mentale.
Acest supliment, folosit de 5.000 de ani în medicina tradiţională chineză, este utilizat în prezent în tratarea bolii
Alzheimer şi în îmbunătăţirea circulaţiei sangvine.
Autostrada pe butuci
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a epuizat deja bugetul
autostrazii Transilvania, Brasov-Bors, pentru 2008, iar in aceste conditii lucrarile ar putea fi stopate, a declarat, ieri, potrivit Mediafax, directorul general al societatii, Mihai Grecu.
"Am cheltuit bugetul pe 2008 si nu mai avem bani
sa platim nimic pentru autostrada Transilvania. Cu alte cuvinte, compania nu mai are bani sa finanteze lucrarile", a afirmat Grecu. CNADNR a solicitat Guvernului un anumit buget pentru acest proiect de infrastructura, insa Ministerul Economiei si Finantelor nu a acordat toate fondurile, a spus Grecu, fara sa precizeze suma.
Grecu a spus ca singura plata a CNANDR catre constructorul Bechtel a fost de 140 milioane euro, reprezentand un avans de 30% din valoarea totala a lucrarilor programate pentru acest an. Potrivit lui Grecu, o solutie
pentru finantarea lucrarilor ar fi relocarea de fonduri de la alte proiecte, care vor incepe in a doua jumatate a anului, iar alta solutie ar fi ca CNADNR sa obtina bani din rectificarea bugetara.
Cu toate ca CNADNR nu mai poate finanta lucrarile, directorul general al companiei
considera ca autostrada Transilvania va fi finalizata la termen, respectiv in 2012.
autostrazii Transilvania, Brasov-Bors, pentru 2008, iar in aceste conditii lucrarile ar putea fi stopate, a declarat, ieri, potrivit Mediafax, directorul general al societatii, Mihai Grecu.
"Am cheltuit bugetul pe 2008 si nu mai avem bani
sa platim nimic pentru autostrada Transilvania. Cu alte cuvinte, compania nu mai are bani sa finanteze lucrarile", a afirmat Grecu. CNADNR a solicitat Guvernului un anumit buget pentru acest proiect de infrastructura, insa Ministerul Economiei si Finantelor nu a acordat toate fondurile, a spus Grecu, fara sa precizeze suma.
Grecu a spus ca singura plata a CNANDR catre constructorul Bechtel a fost de 140 milioane euro, reprezentand un avans de 30% din valoarea totala a lucrarilor programate pentru acest an. Potrivit lui Grecu, o solutie
pentru finantarea lucrarilor ar fi relocarea de fonduri de la alte proiecte, care vor incepe in a doua jumatate a anului, iar alta solutie ar fi ca CNADNR sa obtina bani din rectificarea bugetara.
Cu toate ca CNADNR nu mai poate finanta lucrarile, directorul general al companiei
considera ca autostrada Transilvania va fi finalizata la termen, respectiv in 2012.
"Salariul e aşa mic, că dai în depresie"
În ziua de leafă, n-aş vrea să am contribuabili prin preajmă. Salariul e aşa de mic, încât dai în depresie. Şi sunt unii oameni care urlă pe la ghişee: «Vă plătim regeşte!»”, spune casiera Zoiţa Vârză, de la Taxe Locale sector 3.
Casieria e o „cuşcă” fără ferestre, fără aerisire şi lumină naturală. Se înghesuie acolo două funcţionare. Iarna, apucă să vadă lumina zilei numai dimineaţa. Înăuntru miroase greu a bani
, iar aerul apasă. Ca să nu leşine, casierele mai deschid uşa când şi când, dar pe furiş, să nu le prindă şefii.
„N-avem grilaj la uşă şi e interzis să o deschidem”, zice Zoiţa. Leafa ei: 862 de lei. Numără minutele până la ora zece; de obicei, dis-de-dimineaţă, Direcţia duduie de contribuabili. Dar acum, funcţionarii publici din majoritatea judeţelor sunt în grevă de avertisment, de la 8 până la 10. Protestează cei din primării, Finanţe, Protecţie socială şi din instituţiile subordonate consiliilor judeţene.
Funcţionarii, înghesuiţi în birouri
ca-n autobuz
Dar aceasta nu e singura „cuşcă” a Direcţiei de Impozite şi Taxe Locale a sectorului 3. La ghişeul 5, „Urmărire debite”, patru oameni stau înghesuiţi ca-n autobuz. Biroul
e cam cât o bucătărie. De pe mese se revarsă tastaturi şi hârtii – de obicei mai rămâne liberă cam o palmă de masă. Acolo, de abia poţi să pui un sandviş. Farfuria cu mâncare? Un lux.
„Dar nici nu prea e timp de mâncat. Oamenii stau pe hol şi bat în uşă, strigând: «Cât mai aveţi de gând să mâncaţi?»”, spune Romel Neagu, preşedintele executiv al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie, cea care a declanşat conflictul de muncă. Dar, spun funcţionarii, ar putea să treacă peste toate astea, dacă ar primi lefuri bune. „Sunt inspector, am terminat şi masterul şi iau în mână puţin peste 500 de lei, plus sporul de calculator
de 10%”, spune Andreea. Mai fericit e colegul ei, referent, care după 8 ani vechime în muncă ia vreo 700 de lei. Şi mai există o problemă.
„Sunt funcţionari în Primăria Capitalei care ocupă acelaşi post ca noi, au aceeaşi vechime şi nu fac nimic în plus faţă de noi, dar iau cu 50% mai mulţi bani decât luăm noi”, zice o funcţionară.
„Sporul de calculator de 10% este mult prea mic. Faceţi un experiment: staţi acasă în faţa calculatorului peste 8 ore, fără să vă ridicaţi de pe scaun. Dar banii nu sunt singura problemă. Vedeţi vrafurile de cutii din jurul meu? Normal, ar trebui să stea în arhivă, nu îngrămădite în biroul meu. N-avem spaţiu”, spune Georgeta Duralia.
„Le place locul sigur şi călduţ”
„Nu mă interesează problemele funcţionarilor. Eu muncesc în construcţii câte zece, doişpe ore pe zi şi am vreo cinşpe milioane. Dacă nu le convine la stat, să meargă la patron, ca mine. Pot să se angajeze la firme de audit pe mii de euro. Dar lor le place locul sigur şi călduţ”, zice Costel, unul dintre contribuabilii veniţi la Direcţie pentru o simplă ştampilă.
N-a ştiut de grevă, munceşte atât de mult că n-are timp să mai urmărească presa. Ba chiar a venit de la opt punct, să fie primul la coadă. S-au mai perindat prin faţa Direcţiei câteva zeci de „clienţi” care n-au aflat de protest. Au fost trimişi acasă.
„Eu am schizofrenie şi sunt scutit de impozitul pe casă. Mi-a venit că trebuie să-l plătesc. Acum am venit să le arăt certificatul de handicap. E a treia oară când mi se întâmplă asta”, zice Marian Turcu. De la opt până la zece a făcut kilometri întregi prin faţa Direcţiei şi a fumat aproape un pachet de ţigări.
„Mie trebuie doar să-mi modifice o dată
, durează un minut”, se roagă taximetristul Mocanu de sindicalişti. Degeaba. „Nu m-aş angaja ca funcţionar. Munceşti foarte mult pentru foarte puţin”, recunoaşte el.
Sindicaliştii cer 30% în plus la salariu
Ce revendicări au sindicaliştii? Salarii mai mari cu 30%, în primul rând. Cei 9,5% promişi din toamnă de abia acoperă inflaţia, spune Romel Neagu. Apoi, mai vor eliminarea discriminărilor salariale.
„Un studiu al Băncii Mondiale arăta că, la noi, raporturile de mărimi salariale sunt de 50 la 1. Lefurile cele mai mari le au angajaţii instituţiilor centrale şi cele mai mici – angajaţii din funcţiile de execuţie”, zice sindicalistul. Protestatarii mai cer şi eliminarea regimului incompatibilităţilor: „Un funcţionar nu poate, după program, să spele geamuri, să repare televizoare sau să aibă firmă. Acest regim ar trebui să se aplice doar înalţilor funcţionari. Normal, un arhivar, un referent sau omul de la ghişeu ar trebui să poată face astfel de lucruri”. În plus, ei mai sunt nemulţumiţi şi de promovările greoaie.
Casieria e o „cuşcă” fără ferestre, fără aerisire şi lumină naturală. Se înghesuie acolo două funcţionare. Iarna, apucă să vadă lumina zilei numai dimineaţa. Înăuntru miroase greu a bani
, iar aerul apasă. Ca să nu leşine, casierele mai deschid uşa când şi când, dar pe furiş, să nu le prindă şefii.
„N-avem grilaj la uşă şi e interzis să o deschidem”, zice Zoiţa. Leafa ei: 862 de lei. Numără minutele până la ora zece; de obicei, dis-de-dimineaţă, Direcţia duduie de contribuabili. Dar acum, funcţionarii publici din majoritatea judeţelor sunt în grevă de avertisment, de la 8 până la 10. Protestează cei din primării, Finanţe, Protecţie socială şi din instituţiile subordonate consiliilor judeţene.
Funcţionarii, înghesuiţi în birouri
ca-n autobuz
Dar aceasta nu e singura „cuşcă” a Direcţiei de Impozite şi Taxe Locale a sectorului 3. La ghişeul 5, „Urmărire debite”, patru oameni stau înghesuiţi ca-n autobuz. Biroul
e cam cât o bucătărie. De pe mese se revarsă tastaturi şi hârtii – de obicei mai rămâne liberă cam o palmă de masă. Acolo, de abia poţi să pui un sandviş. Farfuria cu mâncare? Un lux.
„Dar nici nu prea e timp de mâncat. Oamenii stau pe hol şi bat în uşă, strigând: «Cât mai aveţi de gând să mâncaţi?»”, spune Romel Neagu, preşedintele executiv al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie, cea care a declanşat conflictul de muncă. Dar, spun funcţionarii, ar putea să treacă peste toate astea, dacă ar primi lefuri bune. „Sunt inspector, am terminat şi masterul şi iau în mână puţin peste 500 de lei, plus sporul de calculator
de 10%”, spune Andreea. Mai fericit e colegul ei, referent, care după 8 ani vechime în muncă ia vreo 700 de lei. Şi mai există o problemă.
„Sunt funcţionari în Primăria Capitalei care ocupă acelaşi post ca noi, au aceeaşi vechime şi nu fac nimic în plus faţă de noi, dar iau cu 50% mai mulţi bani decât luăm noi”, zice o funcţionară.
„Sporul de calculator de 10% este mult prea mic. Faceţi un experiment: staţi acasă în faţa calculatorului peste 8 ore, fără să vă ridicaţi de pe scaun. Dar banii nu sunt singura problemă. Vedeţi vrafurile de cutii din jurul meu? Normal, ar trebui să stea în arhivă, nu îngrămădite în biroul meu. N-avem spaţiu”, spune Georgeta Duralia.
„Le place locul sigur şi călduţ”
„Nu mă interesează problemele funcţionarilor. Eu muncesc în construcţii câte zece, doişpe ore pe zi şi am vreo cinşpe milioane. Dacă nu le convine la stat, să meargă la patron, ca mine. Pot să se angajeze la firme de audit pe mii de euro. Dar lor le place locul sigur şi călduţ”, zice Costel, unul dintre contribuabilii veniţi la Direcţie pentru o simplă ştampilă.
N-a ştiut de grevă, munceşte atât de mult că n-are timp să mai urmărească presa. Ba chiar a venit de la opt punct, să fie primul la coadă. S-au mai perindat prin faţa Direcţiei câteva zeci de „clienţi” care n-au aflat de protest. Au fost trimişi acasă.
„Eu am schizofrenie şi sunt scutit de impozitul pe casă. Mi-a venit că trebuie să-l plătesc. Acum am venit să le arăt certificatul de handicap. E a treia oară când mi se întâmplă asta”, zice Marian Turcu. De la opt până la zece a făcut kilometri întregi prin faţa Direcţiei şi a fumat aproape un pachet de ţigări.
„Mie trebuie doar să-mi modifice o dată
, durează un minut”, se roagă taximetristul Mocanu de sindicalişti. Degeaba. „Nu m-aş angaja ca funcţionar. Munceşti foarte mult pentru foarte puţin”, recunoaşte el.
Sindicaliştii cer 30% în plus la salariu
Ce revendicări au sindicaliştii? Salarii mai mari cu 30%, în primul rând. Cei 9,5% promişi din toamnă de abia acoperă inflaţia, spune Romel Neagu. Apoi, mai vor eliminarea discriminărilor salariale.
„Un studiu al Băncii Mondiale arăta că, la noi, raporturile de mărimi salariale sunt de 50 la 1. Lefurile cele mai mari le au angajaţii instituţiilor centrale şi cele mai mici – angajaţii din funcţiile de execuţie”, zice sindicalistul. Protestatarii mai cer şi eliminarea regimului incompatibilităţilor: „Un funcţionar nu poate, după program, să spele geamuri, să repare televizoare sau să aibă firmă. Acest regim ar trebui să se aplice doar înalţilor funcţionari. Normal, un arhivar, un referent sau omul de la ghişeu ar trebui să poată face astfel de lucruri”. În plus, ei mai sunt nemulţumiţi şi de promovările greoaie.
Vieţi salvate de îngerii Andrei
Femeia care a donat organele fiului ei îşi spune acum că are mai mulţi copii şi se roagă să fie fericiţi şi să facă fapte bune cât vor trăi.
Mică de statură, cu mâinile muncite, seamănă mai degrabă cu un băiat care nu a împlinit încă 20 de ani. În realitate, Elisabeta C. are 30 de ani şi locuieşte în Moldoveneşti, un mic sat de maghiari aflat la poalele Munţilor Apuseni, în judeţul Cluj. A absolvit liceul agricol din Turda, profilul medicină veterinară, dar nu a muncit în domeniu niciodată.
Stă, de câteva luni, într-o cameră din vechea şcoală a satului, clădire transformată de primărie în casă pentru cei care nu au unde să locuiască. Până de curând, cu toate greutăţile şi lipsurile, a fost fericită să aibă grijă de cei doi copii ai ei, o fetiţă de nouă luni şi un băiat de trei ani, pe care îi creştea singură. Acum, ar da orice să întoarcă timpul înapoi, cu câteva luni în urmă, când îşi putea ţine băiatul, pe Andrei, în braţe. Dar nu mai poate, pentru că fiul ei a murit.
„Nu accept niciun ajutor“
S-a întâmplat sec, ca o lovitură năprasnică. În luna ianuarie, fiul Elisabetei a răcit. „Am fost la medic
cu el, am primit reţetă, am luat medicamentele
şi am început să fac tratamentul
. Asta se întâmpla pe 31 ianuarie, într-o zi de joi. Duminică, băiatul meu a intrat în comă. Avea febră mare, era ca o legumă. Am chemat Salvarea. Au venit după două ore şi au dus copilul la spital, la Cluj“, povesteşte femeia.
Băieţelul Elisabetei a stat timp de două săptămâni în comă. Apoi, medicii au stabilit că nu se mai poate face nimic. Mama copilului a înţeles că se află în mijlocul unei tragedii şi ceva mai presus de ea a făcut-o să ia o decizie importantă. „Când mi-au spus că i s-a oprit creieruţul, m-am gândit că se pot salva alte vieţi şi am fost de acord ca doctorii să-i ia rinichii“, povesteşte ea, simplu.
De la Andrei, intrat în moarte cerebrală, medicii clujeni au prelevat rinichii şi i-au transplantat la cei doi copii care aveau nevoie de transplant de rinichi. „Acum, simt că băiatul meu nu a murit şi că am mai mulţi copii. Le doresc celor doi băieţei care au rinichii fiului meu să crească mari, frumoşi şi fericiţi şi să facă şi ei mult bine altor oameni necunoscuţi, aşa după cum au primit“, ne-a spus Elisabeta.
„Am făcut treaba asta pentru că aşa am crezut eu şi de aceea vreau să rămân necunoscută. Nu vreau să fiu ajutată pentru gestul meu. Vreau să fie clar pentru toată lumea: eu nu mi-am vândut copilul şi de aceea nu accept niciun ajutor. Mai multă fericire decât să-i văd zâmbind pe copiii care au primit rinichii fiului meu şi pe părinţii lor nu mai există acum pentru mine“, mai spune ea.
Mică de statură, cu mâinile muncite, seamănă mai degrabă cu un băiat care nu a împlinit încă 20 de ani. În realitate, Elisabeta C. are 30 de ani şi locuieşte în Moldoveneşti, un mic sat de maghiari aflat la poalele Munţilor Apuseni, în judeţul Cluj. A absolvit liceul agricol din Turda, profilul medicină veterinară, dar nu a muncit în domeniu niciodată.
Stă, de câteva luni, într-o cameră din vechea şcoală a satului, clădire transformată de primărie în casă pentru cei care nu au unde să locuiască. Până de curând, cu toate greutăţile şi lipsurile, a fost fericită să aibă grijă de cei doi copii ai ei, o fetiţă de nouă luni şi un băiat de trei ani, pe care îi creştea singură. Acum, ar da orice să întoarcă timpul înapoi, cu câteva luni în urmă, când îşi putea ţine băiatul, pe Andrei, în braţe. Dar nu mai poate, pentru că fiul ei a murit.
„Nu accept niciun ajutor“
S-a întâmplat sec, ca o lovitură năprasnică. În luna ianuarie, fiul Elisabetei a răcit. „Am fost la medic
cu el, am primit reţetă, am luat medicamentele
şi am început să fac tratamentul
. Asta se întâmpla pe 31 ianuarie, într-o zi de joi. Duminică, băiatul meu a intrat în comă. Avea febră mare, era ca o legumă. Am chemat Salvarea. Au venit după două ore şi au dus copilul la spital, la Cluj“, povesteşte femeia.
Băieţelul Elisabetei a stat timp de două săptămâni în comă. Apoi, medicii au stabilit că nu se mai poate face nimic. Mama copilului a înţeles că se află în mijlocul unei tragedii şi ceva mai presus de ea a făcut-o să ia o decizie importantă. „Când mi-au spus că i s-a oprit creieruţul, m-am gândit că se pot salva alte vieţi şi am fost de acord ca doctorii să-i ia rinichii“, povesteşte ea, simplu.
De la Andrei, intrat în moarte cerebrală, medicii clujeni au prelevat rinichii şi i-au transplantat la cei doi copii care aveau nevoie de transplant de rinichi. „Acum, simt că băiatul meu nu a murit şi că am mai mulţi copii. Le doresc celor doi băieţei care au rinichii fiului meu să crească mari, frumoşi şi fericiţi şi să facă şi ei mult bine altor oameni necunoscuţi, aşa după cum au primit“, ne-a spus Elisabeta.
„Am făcut treaba asta pentru că aşa am crezut eu şi de aceea vreau să rămân necunoscută. Nu vreau să fiu ajutată pentru gestul meu. Vreau să fie clar pentru toată lumea: eu nu mi-am vândut copilul şi de aceea nu accept niciun ajutor. Mai multă fericire decât să-i văd zâmbind pe copiii care au primit rinichii fiului meu şi pe părinţii lor nu mai există acum pentru mine“, mai spune ea.
Consiliul Concurentei cauta in gunoaiele din Capitala
Contractele lui Silviu Prigoana si ale celorlalti competitori de pe piata de salubrizare vor fi verificate.
Consiliul Concurentei a declansat din oficiu o investigatie pe piata serviciului de salubrizare din Bucuresti pentru a analiza piata
de profil si a descoperi posibile incalcari ale legislatiei specifice de catre autoritatile locale. „Obiectul acestei investigatii are doua componente
: analiza pietei serviciului de salubrizare din Municipiul Bucuresti si posibila incalcare a prevederilor art. 9 din Legea concurentei de catre autoritatile administratiei publice locale din Municipiul Bucuresti, prin interventiile acestora pe piata serviciului de salubrizare“, se arata intr-un comunicat al Consiliului Concurentei.
Potrivit institutiei, incheierea unor contracte de exclusivitate de lunga durata, respectiv prelungirea duratei acestor contracte prin acte aditionale, fara licitatie, „sint susceptibile sa distorsioneze mediul concurential“. „Astfel de masuri influenteaza concurenta prin reducerea presiunilor concurentiale din partea celorlalte societati interesate sa intre pe piata si prin crearea unui avantaj nejustificat pentru agentul economic contractant“, se arata in comunicat.
Articolul 9 din Legea concurentei interzice orice actiuni ale administratiei publice centrale sau locale care au ca obiect sau pot avea ca efect restringerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei. In acest sens sint amintite deciziile care limiteaza libertatea comertului sau autonomia agentilor economici, cele care se exercita cu respectarea reglementarilor legale
si stabilirea conditiilor discriminatorii pentru activitatea agentilor economici.
Consiliul Concurentei a declansat din oficiu o investigatie pe piata serviciului de salubrizare din Bucuresti pentru a analiza piata
de profil si a descoperi posibile incalcari ale legislatiei specifice de catre autoritatile locale. „Obiectul acestei investigatii are doua componente
: analiza pietei serviciului de salubrizare din Municipiul Bucuresti si posibila incalcare a prevederilor art. 9 din Legea concurentei de catre autoritatile administratiei publice locale din Municipiul Bucuresti, prin interventiile acestora pe piata serviciului de salubrizare“, se arata intr-un comunicat al Consiliului Concurentei.
Potrivit institutiei, incheierea unor contracte de exclusivitate de lunga durata, respectiv prelungirea duratei acestor contracte prin acte aditionale, fara licitatie, „sint susceptibile sa distorsioneze mediul concurential“. „Astfel de masuri influenteaza concurenta prin reducerea presiunilor concurentiale din partea celorlalte societati interesate sa intre pe piata si prin crearea unui avantaj nejustificat pentru agentul economic contractant“, se arata in comunicat.
Articolul 9 din Legea concurentei interzice orice actiuni ale administratiei publice centrale sau locale care au ca obiect sau pot avea ca efect restringerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei. In acest sens sint amintite deciziile care limiteaza libertatea comertului sau autonomia agentilor economici, cele care se exercita cu respectarea reglementarilor legale
si stabilirea conditiilor discriminatorii pentru activitatea agentilor economici.
Suedia reconfirma sustinerea pentru integrarea europeana a R. Moldova
Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a avut, joi, o intrevedere cu Carl Bildt, ministru al Afacerilor
Externe al Regatului Suediei, aflat in vizita oficiala in tara noastra.
In cursul intrevederii a fost remarcat faptul dinamizarii in ultimul timp a relatiilor moldo-suedeze, atit sub aspect bilateral, cit si multilateral, partile pledind pentru dezvoltarea dialogului dintre Republica Moldova si Regatul Suediei pe diverse planuri.
Carl Bildt si-a exprimat satisfactia in legatura cu posibilitatea continuarii in cadrul vizitei actuale la Chisinau a discutiilor privind perspectivele cooperarii multidimensionale dintre Republica Moldova si Regatul Suediei, incepute acum un an la Stockholm, precum si a familiarizarii din prima sursa cu evolutiile de ultima ora din tara noastra. Carl Bildt a reiterat disponibilitatea Regatului Suediei de a sprijini Republica Moldova in realizarea aspiratiilor de integrare europeana, subliniind importanta implementarii si pe viitor de catre autoritatile moldovenesti a reformelor in diverse domenii pentru apropierea ei de Uniunea Europeana.
Vladimir Voronin a tinut sa sublinieze ca in prezent autoritatile moldovenesti nu staruie asupra unor termene concrete de aderare la UE, procesul de integrare europeana a tarii noastre presupunind, in primul rind, modernizarea interna a Republicii Moldova si atingerea standardelor europene in diverse domenii. Seful statului a reconfirmat intentia ferma a conducerii tarii de a urma neabatut calea reformelor si a consolidarii dialogului cu Uniunea Europeana.
In contextul problematicii transnistrene, Carl Bildt si Vladimir Voronin au fost unanimi in ceea ce priveste necesitatea reluarii procesului de negocieri privind reglementarea conflictului in formatul “5+2”.
In alta ordine de idei, Carl Bildt a reafirmat interesul Regatului Suediei pentru extinderea si aprofundarea colaborarii existente cu Republica Moldova, inclusiv prin acordarea asistentei in vederea consolidarii capacitatilor institutionale ale tarii noastre.
La finele intrevederii Vladimir Voronin i-a oferit in dar lui Carl Bildt schema reconstituita a amplasarii taberei lui Carol al XII-lea pe teritoriul orasului moldovenesc Tighina, in anul 1713, precum si o imagine a casei in care a locuit regele suedez in perioada aflarii sale in Moldova.
In cadrul vizitei la Chisinau, oficialitatea suedeza s-a intretinut si cu Marian Lupu, presedintele Parlamentului R. Moldova. Partile au remarcat buna cooperare existenta intre Moldova si Regatul Suediei atit pe dimensiunea relatiilor bilaterale, precum si in context
european.
Marian Lupu a adresat multumiri autoritatilor de la Stockholm pentru implementarea Memorandumului tripartit de intelegere intre legislativele Moldovei, Letoniei si Suediei privind consolidarea capacitatii Parlamentului moldovean in domeniul integrarii europene si alinierii legislatiei nationale la standardele europene. „Autoritatile de la Chisinau apreciaza incurajarea consecventa de catre Suedia a optiunii europene a R. Moldova si apropierea tarii noastre de UE prin perspectiva politicii usilor deschise a Uniunii”, a relevat spicherul moldovean.
In acest sens, seful Legislativului a solicitat sustinerea Suediei in demararea discutiilor si ulterior a negocierilor pe marginea unui cadru juridic avansat al relatiilor moldo-comunitare.
La rindul sau, oficialul suedez a subliniat
ca autoritatile de la Stockholm vor dezvolta si in continuare o cooperare activa cu R. Moldova si vor pleda pentru un parcurs european al tarii noastre atit pe perioada detinerii Presedintiei Consiliului de Ministri al Consiliului Europei in a doua jumatate a anului curent, precum si pe durata mandatului Suediei in calitate de Presedinte al UE in semestrul al doilea al anului 2009.
Interlocutorii s-au mai pronuntat si pentru asigurarea unor alegeri libere si corecte in cadrul parlamentarelor din UTA Gagauzia din anul curent si a celor din 2009.
Tot joi, Carl Bildt a purtat discutii si cu omologul sau moldovean, Andrei Stratan. Tematica dialogului a cuprins un spectru vast de subiecte de pe agenda relatiilor bilaterale, precum si alte probleme de interes comun, inclusiv despre problematica transnistreana.
Pe parcursul ultimilor doi ani, in Suedia au avut loc vizitele presedintelui R. Moldova Vladimir Voronin, a spicherului Marian Lupu, a ministrului de Externe Andrei Stratan, precum si a altor oficialitati. Totodata, in tara noastra s-au aflat in vizita Gunilla Carlsson, Ministrul suedez pentru Dezvoltare si Cooperare Internationala si Bjorn Lyrvall, Director General pentru Afaceri Politice in cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Suediei.
Cu suportul
MAE al Suediei si al Institutului Suedez pentru Relatii Internationale, la Chisinau a fost organizata Conferinta „Moldova in Europa – Europa in Moldova”. De asemenea, Suedia este cofinantator al deschiderii Centrelor „Pro-Europa” la Balti si Cahul.
In mai 2007, a fost semnat Memorandumul tripartit de intelegere intre legislativele Moldovei, Letoniei si Suediei privind consolidarea capacitatii Parlamentului moldovean in domeniul integrarii europene si armonizarii legislatiei Republicii Moldova cu standardele europene.
Externe al Regatului Suediei, aflat in vizita oficiala in tara noastra.
In cursul intrevederii a fost remarcat faptul dinamizarii in ultimul timp a relatiilor moldo-suedeze, atit sub aspect bilateral, cit si multilateral, partile pledind pentru dezvoltarea dialogului dintre Republica Moldova si Regatul Suediei pe diverse planuri.
Carl Bildt si-a exprimat satisfactia in legatura cu posibilitatea continuarii in cadrul vizitei actuale la Chisinau a discutiilor privind perspectivele cooperarii multidimensionale dintre Republica Moldova si Regatul Suediei, incepute acum un an la Stockholm, precum si a familiarizarii din prima sursa cu evolutiile de ultima ora din tara noastra. Carl Bildt a reiterat disponibilitatea Regatului Suediei de a sprijini Republica Moldova in realizarea aspiratiilor de integrare europeana, subliniind importanta implementarii si pe viitor de catre autoritatile moldovenesti a reformelor in diverse domenii pentru apropierea ei de Uniunea Europeana.
Vladimir Voronin a tinut sa sublinieze ca in prezent autoritatile moldovenesti nu staruie asupra unor termene concrete de aderare la UE, procesul de integrare europeana a tarii noastre presupunind, in primul rind, modernizarea interna a Republicii Moldova si atingerea standardelor europene in diverse domenii. Seful statului a reconfirmat intentia ferma a conducerii tarii de a urma neabatut calea reformelor si a consolidarii dialogului cu Uniunea Europeana.
In contextul problematicii transnistrene, Carl Bildt si Vladimir Voronin au fost unanimi in ceea ce priveste necesitatea reluarii procesului de negocieri privind reglementarea conflictului in formatul “5+2”.
In alta ordine de idei, Carl Bildt a reafirmat interesul Regatului Suediei pentru extinderea si aprofundarea colaborarii existente cu Republica Moldova, inclusiv prin acordarea asistentei in vederea consolidarii capacitatilor institutionale ale tarii noastre.
La finele intrevederii Vladimir Voronin i-a oferit in dar lui Carl Bildt schema reconstituita a amplasarii taberei lui Carol al XII-lea pe teritoriul orasului moldovenesc Tighina, in anul 1713, precum si o imagine a casei in care a locuit regele suedez in perioada aflarii sale in Moldova.
In cadrul vizitei la Chisinau, oficialitatea suedeza s-a intretinut si cu Marian Lupu, presedintele Parlamentului R. Moldova. Partile au remarcat buna cooperare existenta intre Moldova si Regatul Suediei atit pe dimensiunea relatiilor bilaterale, precum si in context
european.
Marian Lupu a adresat multumiri autoritatilor de la Stockholm pentru implementarea Memorandumului tripartit de intelegere intre legislativele Moldovei, Letoniei si Suediei privind consolidarea capacitatii Parlamentului moldovean in domeniul integrarii europene si alinierii legislatiei nationale la standardele europene. „Autoritatile de la Chisinau apreciaza incurajarea consecventa de catre Suedia a optiunii europene a R. Moldova si apropierea tarii noastre de UE prin perspectiva politicii usilor deschise a Uniunii”, a relevat spicherul moldovean.
In acest sens, seful Legislativului a solicitat sustinerea Suediei in demararea discutiilor si ulterior a negocierilor pe marginea unui cadru juridic avansat al relatiilor moldo-comunitare.
La rindul sau, oficialul suedez a subliniat
ca autoritatile de la Stockholm vor dezvolta si in continuare o cooperare activa cu R. Moldova si vor pleda pentru un parcurs european al tarii noastre atit pe perioada detinerii Presedintiei Consiliului de Ministri al Consiliului Europei in a doua jumatate a anului curent, precum si pe durata mandatului Suediei in calitate de Presedinte al UE in semestrul al doilea al anului 2009.
Interlocutorii s-au mai pronuntat si pentru asigurarea unor alegeri libere si corecte in cadrul parlamentarelor din UTA Gagauzia din anul curent si a celor din 2009.
Tot joi, Carl Bildt a purtat discutii si cu omologul sau moldovean, Andrei Stratan. Tematica dialogului a cuprins un spectru vast de subiecte de pe agenda relatiilor bilaterale, precum si alte probleme de interes comun, inclusiv despre problematica transnistreana.
Pe parcursul ultimilor doi ani, in Suedia au avut loc vizitele presedintelui R. Moldova Vladimir Voronin, a spicherului Marian Lupu, a ministrului de Externe Andrei Stratan, precum si a altor oficialitati. Totodata, in tara noastra s-au aflat in vizita Gunilla Carlsson, Ministrul suedez pentru Dezvoltare si Cooperare Internationala si Bjorn Lyrvall, Director General pentru Afaceri Politice in cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Suediei.
Cu suportul
MAE al Suediei si al Institutului Suedez pentru Relatii Internationale, la Chisinau a fost organizata Conferinta „Moldova in Europa – Europa in Moldova”. De asemenea, Suedia este cofinantator al deschiderii Centrelor „Pro-Europa” la Balti si Cahul.
In mai 2007, a fost semnat Memorandumul tripartit de intelegere intre legislativele Moldovei, Letoniei si Suediei privind consolidarea capacitatii Parlamentului moldovean in domeniul integrarii europene si armonizarii legislatiei Republicii Moldova cu standardele europene.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
