"Cu vaca lui tata si sprijinul ANOFM am reusit in viata"

Chiar ministrul Muncii recunoaste insa ca slujbele Agentiei sunt atat de prost platite, incat somerii prefera sa stea acasa
Cu 600.000 de dolari de la Banca Mondiala, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) a lansat ieri o campanie de informare publica privind serviciile oferite atat somerilor, cat si patronilor care creeaza noi locuri de munca. Intr-unul dintre pavilioanele Romexpo, participantii la lansare au putut urmari un clip publicitar de un sfert de ceas, in care prezentarea serviciilor ANOFM era alternata cu povestiri de succes. Un inginer constructor ajuns peste noapte somer a aflat de creditele subventionate pe care le acorda ANOFM. Cu un astfel de credit - pe care (spune propaganda) l-a obtinut fara sa-si toceasca talpile pe la cozi si fara nici un fel de interventie - a reusit sa-si deschida o firma de prelucrare a laptelui. Prima vacuta i-a dat-o tatal lui. Si tot asa. Cea mai de succes poveste, in opinia organizatorilor, este cea a lui Vasile Pamfiloiu, miner disponibilizat din Bazinul Olteniei. Dupa ce a urmat cursurile de formare profesionala ale ANOFM si a devenit tamplar, lui Vasile Pamfiloiu "munca in mina i se pare doar un vis urat". "Stim ca este greu sa fii somer!", "Aveti incredere in Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Exista acolo o sansa pentru fiecare!", incheie cu aplomb clipul publicitar Ioan Cindrea, presedintele ANOFM, si Marian Sarbu, ministrul Muncii. Rupta complet de realitate, campania nu face nici o referire la salariile aferente slujbelor oferite prin ANOFM. Lefurile sunt atat de mici, incat, desi la bursele de munca sunt cam zece someri pe un loc, totusi la inchiderea bursei raman locuri de munca neocupate. La multe agentii judetene, unele oferte de locuri de munca sunt atat de putin tentante incat raman neocupate luni intregi. In Valea Jiului, de pilda, am gasit putine povesti de succes cu someri. Majoritatea celor intervievati ne-au spus ca n-au de ce sa treaca pe la agentia judeteana - "decat sa muncim pe degeaba, mai bine stam pe degeaba". Culmea ironiei, aceasta forma de protest pasiv a disponibilizatilor, intalnita nu doar in Valea Jiului, ci in toata tara, a fost si este speculata de ANOFM, ai carei functionari o prezinta drept un mare succes. Faptul ca somerii nu mai trec cu anii pe la ghiseele ANOFM se raporteaza ca "o scadere continua a ratei somajului". In Romania, rata somajului este mai mica decat in oricare din tarile invecinate, ba a ajuns sa fie mai mica chiar decat rata somajului din tari dezvoltate precum Spania sau Italia. Si asta deoarece functionarii ANOFM ii socotesc someri doar pe cei care trec din trei in trei luni pe la ghiseele agentiilor judetene si nicidecum pe cei care, efectiv, nu au un loc de munca. Numarul acestora, ca si acela al celor care muncesc la negru, este foarte greu de estimat. Singurul care a prezentat ieri o situatie cat de cat realista a pietei muncii din Romania a fost chiar ministrul Sarbu. In discordanta cu dulceata exagerata a asa-numitei "campanii de informare", ministrul Muncii a recunoscut ca "foarte multi stau acasa datorita faptului ca banii pe care ii primesc ca someri sunt mai multi decat cei pe care i-ar primi daca ar merge la munca". Marian Sarbu a explicat ca in perioada 1990 - 2000 au disparut peste 3.500.000 de locuri de munca, situatie care a produs mari discrepante si contradictii in societatea romaneasca. De zece ani, decalajul intre cei care produc si cei care beneficiaza de asistenta sociala se mareste, 2002 fiind primul an in care scaderea numarului de locuri de munca in raport cu numarul pensionarilor s-a stopat. Ministrul si-a exprimat speranta ca, prin intermediul masurilor ANOFM, se vor putea crea macar 100.000 de locuri de munca pe an, 5.000.000 de locuri de munca pe tara fiind pragul psihologic la care am putea sa spunem ca am iesit din criza.